Copilarii

10 3 2
                                    

Mellody a crescut . Are deja cinci anisori si este un copil 

adorabil, cuminte si plin de viata.

Toti membri familiei o adora. 

Este foarte isteata si atunci cand vorbeste parca ar fi un adult.

Destul de convingatoare, incearca sa explice si sa 

dea sfaturi...incercand din rasputeri,  sa-i faca pe toti cei

 din familie sa faca

 asa cum crede ea ca este bine.

Nu este insa ,deloc obraznica .

Angel si Adelin , petrec destul de mult timp cu ea. 

Angel , o adora , iar ea simte acest lucru si dragostea este

reciproca.

Uneori , incearca sa-l convinga ca trebuie neaparat sa

 mearga cu ea in parc sa  hraneasca pasarile si pesti .

Alteori , cu greu reuseste Angel , sa o opreasca...  in

 a aduce o intreaga 

 ceata de catelusi si pisicute gasite pe drum sau in parc.

- Trebuie bunicule. Trebuie neaparat sa luam la noi

 pisicuta asta. 

Nu vezi cum ne roaga din priviri sa o luam la noi acasa?

- Nu putem aduce acasa , toate animalutele pe care le

 intalnesti. 

Daca am aduna toate animalele, nu ai mai avea loc in

 camera ta... nici unde sa dormi.

- Dar nu este o problema. 

As putea dormi in pat la parinti sau chiar 

la voi daca ele ar umple si camera parintilor.

 Nu m-ai primi?

- Bineinteles ca te-as primi dar atunci animalutele cu cine

 ar m-ai sta? 

Cine le-ar hrani?

Si discutiile sunt interminabile pe aceasta tema.

Intr-o zi , cand Mellody era in parc cu Angel si Adelyn , iar

 ea se juca cu 

o fetita blonda cu ochii albastri si gropite in obrajori ,  mai

 tarziu , cu greu ai reusit sa-i potoleasca dorinta de a o lua

 acasa la ei.

- Va rog. Vreau sa fie sora mea,sa am si eu cu cine dormi in

 pat, asa ca mama

 si tata sau...  ca tine cu buni. Sa am si eu cu cine vorbi... 

pana adorm. Va rog....

- Pai ea are parinti. Cum sa o luam la noi? 

Cu greu a renuntat la ideea pe care o avea.

Asa ca , in fiecare zi , trebuiau sa duca munca de lamurire , fie

 incercand sa opreasca aducerea acasa a unui copilas intalnit

 in parc, fie a animalutelor.

Daca ar fi fost dupa ea , casa lor , ba chiar a bunicilor si nu

 numai , ar fi devenit neincapatoare...

- Dar nu ai spus tu mereu bunicule ca trebuie sa fiu buna cu 

cei din jurul meu?

- Dar asta nu inseamna ca trebuie sa luam cu forta la noi , toti

 copilasi si toate animalutele intalnite.

- Of , cand voi fi mare , si voi avea casa mea , voi aduce cate

 animalute doresc 

si cati copilasi vreau. Multi , foarte multi. 

Si eu am sa ma joc cu ei mereu.

Sa fie prieteni mei.

Angel zambeste de fiecare data . Cu siguranta , va fi si ea

 un suflet bun si milos, dar pana va creste , va renunta la 

ideea de a aduce in ea tot ceea ce

 intalneste pe drum.

- Bunicule, tu imi  spui mereu sa-mi pastrez sufletul curat.

 Eu am vazut ca 

fetita asta are sufletul curat, nu vrei sa fie nepotica ta si sora mea? 

intreaba ea uneori , plina de gingasie.

Este mica ,dar are un suflet bun si este foarte miloasa.

Nici nu ar fi avut cum altfel. Toti cei din jurul ei , par oameni de 

pe alta planeta.

Plini de bunatate. Gata sa ofere oricand o mana de ajutor oricui. 

Atenti la nevoile

 unui batranel ce uraca o scara sau cara o sacosa grea. 

Iar Mellody a devenit o

 micuta ocrotitoare a tot ceea ce intalneste.

Angel si Adelyn , o privesc cu atata dragoste.

Petrec foarte mult timp  impreuna cu ea, Adelyn ii recita poezii

 sau canta un cantecel , iar Angel o rasfata cu povestiri minunate

 pe care ea le asculta cu sufletul la gura si cu ochii mari si curiosi.

- Mai spune-mi te rog povestirea aceea cu iepurele cel fricos si

 leul cel  curajos.

- Nu vrei sa-ti spun o poveste noua?

- Ba da , dar intai  vreau sa-mi mai povestesti inca odata povestea

 aceasta. Te rog.

Niky si Frank ,sunt si ei topiti dupa micuta Mellody. 

Dar cine din familie nu o adora?

Si cum ai putea sa nu o adori?

Micuta creste si in fiecare zi , isi imbogateste cunostintele in 

diverse domenii.

Prinde foarte usor , fiecare lucru si il si pune in practica.

Intr-o dimineata , s-a trezis cu o pofta teribila de a merge in parc,

unde a vazut 

ea un loc destul de mare... unde nu sunt copaci.

- Trebuie sa plantez astazi cativa pomisori acolo. 

Nu a-ti spus voi ca ei sunt 

foarte folositori?

- Dar in parc nu poate planta oricine  asa... cum doreste el nici

 copaci, nici floricele.

Si in fiecare zi , micuta avea tot felul de idei nastrusnice.

Inca nu stie nimeni ce cariera va alege, dar cu siguranta va fi 

un om bun cu un suflet mare.

De aceasta pot fi foarte siguri.

Pastreaza-ti sufletul curatOù les histoires vivent. Découvrez maintenant