Inima nu respectă reguli. [+18]

Capitolul X Reina del Sur.

Guys capitol nou :) mii de scuze ca a durat atat, doar ca a inceput scoala si deja simt ca nu mai fac fata, nu mai pot pur si simplu sa stau la pc dupa ce ajung acasa de la scoala. 

Dati play la melodie pentru un efect mai bun! 

Ei bine sper sa va placa, plus ca am cateva surprize pentru voi :) Enjoy,vote and com!

*Nu pot mai mult..nu pot..

**Te iubesc iubita mea. Te voi proteja, iti jur!

_____________________________________________________________________________

Robert Silver Pov. 

„Las sa curga lacrimi pe o iubire ce n-o sa se stinga”.

 

Am deschis portiera brutal si am intrat la volan trandind-o dupa mine. Pumnii mi s-au izbit de volan si am tipat. Prostule! Idiotule! Cum am putut sa fiu atat de prost? Cum am putut sa cedez? Cum am putut sa o sarut si sa demaschez totul? Sa o pun in pericol??

Inchid ochii si respir sacadat, trebuie sa ma calmez, trebuie sa gandesc la rece totul trebuie sa ma controlez mai mult de atat. Dar cum dracului sa fac toate astea, cand ea ma face sa cad la picioarele ei? Ma face sa vreau sa cad in genunchi in fata ei si sa ii cer iertare pentru tot.

-Blestamat sa fi Pesarillo!!

Am bagat cheia in contact si am accelerat pe strada pustie, nu stiu ce pot face, nu stiu ce mai vreau, nu stiu daca mai vreau sa traiesc. Continui sa cutreier strazile pustii ale orasului si imi las lacrimi sa curga pe obraji. Pana si barbatii plang si nu imi este teama sa arat asta. Nu imi este teama sa arat ca am sentimente chiar daca multi nu stiu asta.

Nu imi este teama sa iubesc, desi mereu am iesit sifonat din asta, da, o iubesc pe Eliza mai mult decat propria-mi viata, tocmai de aceea trebuie sa ma departez de ea. Se spune ca daca iubesti pe cineva trebuie sa il lasi liber, atunci asa am sa fac si eu. Am sa ii acord divortul si am sa o las libera ca pasarea cerului.

Poate ca asta este cel mai bun lucru pe care pot sa il fac, sa o departez de mine si astfel ea sa fie scutita de toate pericolele pe care viata mea secreta i le poate aduce.

Franez brusc in momentul in care am ajuns in fata Vizuinei. Am iesit din masina apoi am deschis usa intrand in camera de zi. Toti sunt acolo jucand carti razand, glumind si orice alte chestii fac ei. Se opresc in momentul in care ma vad intrand si Gato se indreapta spre mine.

-Hermano, se complica treaba rau de tot. Azi a sunat Reina del Sur, a spus ca vrea sa vorbeasca cu tine personal.

Simt cum toata lumea se prabuseste in capul meu, daca faimoasa Reina del Sur, se osteneste sa vina sa discute cu mine, inseamna ca treaba e groasa rau.

Ma prabusesc pe canapea si imi las capul sa cada in palme, nu mai suport. Nu mai suport atata presiune asupra mea. Ma simt de parca as trai intr-o pestera izolat de oameni si socializare, ma simt salbatic intr-o lume atat de democratica si incorecta.

-No puedo mas Gato, ...no puedo...*

Il simt cum se aseaza langa mine insa nu imi ridic capul din palme, prefer sa raman asa intepenit pana cand cel de Sus s-ar indura si m-ar lua cu el in lunea vesnica.

Simt bataia lui puternica pe spatele meu si abia atunci imi ridic capul. Il privesc pentru prima oara cu alti ochi. Gato, este trecut de patruzeci de ani si se cunoaste ca are scoala vietii in spate. Cu riduri de expresie in colturile ochilor si cu cateva cicatrice pe fata, semne pe cand el lucra in alta banda, imi zambeste. Si atunci stiu, stiu ca imi este ca un al doilea tata. El m-a ajutat in lumea asta salbatica unde ori risti, ori esti mort.