Dintr-o data teama care o simt dispare si o curiozitate nemarginita imi inunda trupul. Daca el putea sa se prefaca atat de bine si sa se joace cu mine eu de ce nu as face acelasi lucru cu el? Daca barbatul pe care il iubesc cu toata puterea mea a fost in stare sa i-si bata joc de mine si sa ma minta eu de ce l-as ierta? Sa divortez asa pur si simplu, asta nu este o solutie. Simnt nevoia de razbunare si o ura teribila ma cuprinde.Trebuie sa ii platesc cu aceasi moneda. Si stiu ce am de facut. Ma ridic si ma indrept catre masina. Deschid usa si pornesc catre casa mamei. Blestemat sa fii Arthur Stefeeld! Te-ai insurat cu persoana nepotrivita! Oricare ar fii fost planul tau cu mine ti-l voi intoarce impotriva ta. Parchez in fata casei mamei mele si ma aranjez in oglina de la masina. Nu trebuia sa isi dea seama ca am plans.
-Sofia,copila mea,! Ma imbratiseaza cu putere si ma saruta cu dragoste pe obraji.
-Mama! Exclam cu tristete. In bratele ei ma simt in siguranta. Intotdeauna cand aveam o problema obisnuiam sa vorbesc cu ea. Sa ii cer sfatul. Dar de data asta nu treabuia sa stie despre afacerile ilegale ale sotului meu. Nu puteam sa ii spun ca este un mafiot si ca detine nenumarate cluburi cu fete care isi vand corpurile contracost. O apuc de mana si io sarut cu blandete. Ma priveste pentru un moment si ma trage dupa ea in casa. Teresa,locuia intr-o casuta mica dar comoda,situata intr-un cartier modest al Londrei. Martin,tatal meu murise in urma cu 10 ani.Avea probleme cu inima si un infarct ia fost fatal. Dupa moartea lui mama nu sa putut resemna niciodata. Se imbraca si acum in negru,si merge in fiecare saptamana la mormatul lui cu flori. Era o femeie umila,simpla careia ii placea sa-si petreaca majoritatea timpului citind. I-si gasise alinarea in paginile cartilor. Devenisa adicta cititului. In ciuda varstei de 62 de ani arata foarte bine. Parul lung de culoarea nisipului,il strangea intr-un coc discret. Ochii ei erau albastrii. Un albastru precum cerul de vara. Nu era o persoana grasa,intotdeauna a avut grija de corpul ei. -Ti-am pregatit somon la cuptor cu garnitura de cartofi. Mancarea ta preferata. Ii adresez un zambet in semn de recunostinta si o sarut cu tandrete pe frunte. In salonul casei tolanit pe canapeaua gri,Nicolas,se juca cu un ghem de lana. Era un motan superb,negru cu o pata alla la gat si ghetute albe.
-Oh,Nicolas, pe zii ce trece este tot mai nazdravan. Aseaza-te,voi pregati masa! Imi pun geanta neagra pe canapea si ma asez langa nicolas. Il iau in brate si lacrimile imi inunda obrajii. Nu puteam sa disimulez,durerea care imi apasa sufletul. Mama era in bucatarie si putea sa iasa in orice moment cu tacamurile. Imi ster ochii in graba si scot telefonul din geanta. Aveam un apel pierdut de la Arthur. Formez numarul si il sun.
-Iubito,esti bine? Vocea lui era calda.
-Da! de ce intrebi? Oare stie ca m-am intalnit cu Talida? Gandul ma face sa tresalt.
-De ce intreb? si rade ca un copil.
-Pentru ca ieri aveai temperatura,ai uitat? Oh la dracu,asta era.
-Da,dar sunt mult mai bine. Solutia pe care m-ai obligat sa o beau chiar e magica.
-Perfect,pentru ca in seara asta suntem invitati la cina! Oh,asta mai imi lipsea acum.
-La cine? intreb cu o voce posomorata.
-La Marck! Ai uitat ca e ziua de nastere a lui Anne? OH nu,uitasem complet. Nu puteam sa inventez nici o scuza.
-Nu,nu am uitat dar parca si-o sarbatorea sambata. Intreb cu raceala in glas.
-Oh da,dar sa anulat.
-Si,cine mai vine?
-Ceva restrans,sora lui Anne,Maria si iubitul acesteia. Ma linistesc la raspunsul lui.
-Mai bine,nu sunt de umor pentru petreceri.
-Ne vedem acasa,iubito. La 20:00 sa fii gata! Nu aveam dispozitia necesara pentru petreceri dar nu puteam sa nu merg. Trebuia sa il insotesc pe Arthur.Anne este sotia lui Marck asocitul lui. Oare Marck stie si el? Lumea din jurul meu imi devenise brusc atat de necunoscuta. Nu mai puteam sa am incredere in nimeni.
