Prolog

134 8 7
                                    

Numele meu este Alicia Winslet, am 23 de ani şi am fost condamnată la pedeapsa cu moartea pentru un delict pe care nu l-am comis. Totul a fost plănuit de soţul meu, Timothy, împreună cu tovarăşii şi complicii săi. Ei m-au înfundat în această celulă rece şi întunecată din care nu voi mai ieşi până în ziua decisivă, până în ziua în care voi fi executată.

Celelalte deţinute care mai sunt aici sunt distruse de tragicul lor final, dar nu este şi cazul meu. Nu am vărsat nici măcar o lacrimă, nu am scâncit nici măcar o dată. De ce? Nevinovăţia mea este singurul lucru care mă mai ţine în picioare, este singurul motiv pentru care nu mi-am pierdut cumpătul. Nu mi-e teamă de moarte şi sunt pregătită oricând să o înfrunt, să o privesc drept în ochi. Legea şi întreaga lume m-a condamnat, dar mie nu mi-e frică de dispreţul lor. Chiar  îmi dă putere! Îmi dă puterea de care am nevoie pentru a suporta acest calvar, îmi dă tăria necesară pentru a îndura o pedeapsă pe care o ispăşesc în locul altuia.

Răzbunare! Acesta este singurul meu vis în această clipă. Ura nemărginită şi dorinţă neclintită de a-i distruge pe cei care m-au băgat aici îmi dă putere şi mă hrăneşte. Chiar dacă totul pare pierdut, eu ştiu că nu va fi aşa. Ştiu prea bine că într-o zi mă voi întoarce şi îi voi face să plătească pentru tot. Timothy, complicii lui, judecătorul, procuroarea Spears, juraţii şi chiar întreaga justiţie vor plăti pentru greşeala făcută. Voi număra nerăbdătoare minutele şi zilele pentru a ieşi de aici şi atunci, să se pregătească! Să se pregătească toţi aceia care au m-au trimis aici pentru că vor plăti cu propria lor viaţă. Nu voi avea o clipă de linişte până când nu îi voi vedea pe toţi cerând iertare, acceptând teribila eroare comisă. Şi nici măcar atunci nu îi voi ierta! Voi fi implacabilă şi nu mă voi opri până când nu voi şterge zâmbetul lor triumfător de pe faţa pământului, până când nu voi distruge aceasta justiţie inexistentă care m-a omorât.

Poate că nu va fi azi, nici mâine, dar într-o bună zi vă veţi aminti de mine şi vă va părea rău, vă jur! Bucuraţi-vă acum, cât mai puteţi, şi reţineţi: Justiţia a fost oarbă cu mine, aşa va fi şi cu voi!”

Întoarcerea AlicieiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum