Be With Me...please!

Capitolul 1

#Izabella POV.

Incep scoala in jumatate de ora, iar eu nu sunt gata.Mai am sa-mi aranjez parul si sa iau micul dejun.Azi cred ca voi opta pentru cantina.Grozav!Prima mea zi in noul liceu si voi fi o intarziata.Din cauza bunului meu prieten care m-a tinut treaza pana la 04:00 o sa fiu o intarziata.Va intrebati unde imi sunt parintii?Ei bine, noi am venit din Londra in L.A deoarece firma parintilor mei a semnat un contract cu firma parintilor lui Mark-bunul meu prieten- si a trebuit sa ne mutam definitiv aici.Acum parintii nostri se afla intr-o calatorie de afaceri in Las Vegas sau ceva de genul.Am ramas doar eu cu Mark singuri acasa.Nu ca ar fi cine stie ce.In toate vacantele eu veneam si sa stateam la el pana la sfarsitul vacantei.Suntem, teoretic, ca un cuplu.Acum ca tot m-am mutat definitiv, trebuie sa merg la liceul lui.Intr-un fel e bine deoarece nu voi fi singura printre straini.

Nici nu-mi pot imagina cum o sa fie prima zi de liceu intr-un liceu straini.Altele poate pot sa-si imagineze sau stiu-eu-ce...Eu una nu pot.Ei bine am "putine" emotii...

--Pot sa stiu cat iti ia sa-ti prinzi parul ala? il aud pe Mark strigand din bucatarie.Daca o tii tot asa nu doar tu o sa fi intarziata ci si eu.

Ma mai uit o data in oglinda si cobor scarile alergand.Urasc asta.Sportul n-are nimic de-aface cu mine si nici eu cu el.

--Sunt gata.Banuiesc ca mergem cu masina ta, nu?

--Ar trebui sa fi onorata.

--Ar trebui...dar nu ma simt.Nu e acelasi lucru ca si cum as iesi cu tine sau ceva de genul.Nu esti o vedeta.

--Iubito, aici in liceu eu sunt o vedeta.

--Ai spus ca nu esti singurul...

--Nu, nu sunt.Mai sunt prieteni mei pe care o sa-i cunosti.Sper ca intr-o maniera cat mai potrivita.

--De parca imi pasa...ma multumesc sa fiu si singura din moment ce stiu ca esti pe undeva prin apropiere.

--Iubito, crede-ma.N-o sa ai timp sa fi singura.La cat imi cunosc prietenii sigur o sa sara toti pe tine...

--Mda,sigur.Stii bine ca nu sunt prea populara printre baieti...si sper ca la liceu sa nu ma mai strigi "iubito".E ciudat.Si nu avem acel gen de relatie.

--Mda...

--Stii de ce anume sunt curioasa?Daca voi baietii, adica grupa ta sun gen playeri.Adica daca sariti de la o fata la alta...

--Nu-i spunem "sarit" ii spunem "trecut".Trecem de la o fata la alta, nu sarim.

--Aha...deci sunteti...Bine ca aveti o gramada de fete care va vor...

--Ne vor, dar noi ne-am saturat de ele.Vrem altceva.Cum tu esti noua. o sa fi desertul nostru tot anul.

--Vorbesti ca un pervers.Stii asta, nu?

--Am ajuns la liceu.Slava Cerului ca o sa taci din gura.Mi-ai omorat rabdarea tot drumul...

--Eu ti-am omorat rabdarea?Ma simt ofensata.

--Cum zici...

--Ar trebui sa trec pe la secretariat sau ceva de genul?

--Tot ce trebuie sa faci e sa taci.Stii ca nu-mi place sa vorbesc mult.

--Bine, bine.Deci?

--Haide dupa mine.Eu te prezint colegilor.Cred ca poti sa te prezinti si singura profesorilor...

Ma uit incruntata la Mark si uneori ma gandesc cum de sunt prietena cu irascibilul asta.E total inversul meu.Eu sunt vorbareata, el nu.Eu sunt prietenoasa, el irascibil.Dar ce pot zice?Pe mine ma asculta tot timpul chiar daca "ii omor rabdarea".