Negru cer , albastru plânge
Fuzionează negre celule ale sufletului meu
În votca asta albă .
Și lacrima nu curge
Și urma o ură ce întuneca
Și viața și capul meu dezordonat
Pierdu-te-aș eu pe veci aș vrea.
Albastru mal ,
Pătez al tău infern
Cu lacrimi roșii din adâncurile mele .
Visez a mia oara ,
Același coșmar nenorocit si bântuit
Mă înec în tine ,
Cică viața e prea mult .
Tânjesc nenorocit
La depravare ,dezonoare si teroare
Căci viața ori moartea mi-a ieșit în cale .
CITEȘTI
Poezii
PoetryDespre sentimentele nobile ori murdare din noi , ce le strangem pana ne simtim goi . Si despre eliberare ,planset si uitare . Despre o gluma buna si o toana proasta ...toate descriu povestea mea si poate si pe-a voastra .
