~ persoana a treia ~
Emma nu știa ce e cu ea. Trezindu-se deodatã într-un loc pustiu, unde putea sã-și audã bãtãile inimii, nu prea o liniștea. Din contrã, își putea auzi bãtãile inimii accelerând, simțind cum inima i se urcã în gât de fricã. Se uitã speriatã în jurul sãu, doar tot ce putea vedea era o mare de întuneric.
- Prințesã! vocea lui Abaddon se putea auzi dintr-un colț întunecat
- Luna! vocea unei femei se auzea dintr-un alt colț
- Ce se întâmplã? întreabã Emma confuzã. Abaddon, unde ești? Nu pot sã te vãd! se învârte într-un cerc, având speranțã cã își va vedea demonul care tocmai a strigat-o.
- Stai calmã prințesã, nu ai sã pãțești nimic aici. Pânã la urmã, e mintea ta. se aude o voce nouã, doar cã de data aceasta o femeie îi apare în fațã.
Femeia pãrea sã aibã vreo 30 de ani dupã concluzia pripitã a fetei. Avea un pãr blond acoperit de gluga de la mantia pe care o purta, care ajungea pânã la glezne, astfel încât sã-i acopere corpul cât de cât. Ochii sãi negri se uitau întreprinzãtori la Emma, studiind-o din cap pânã în picioare.
- Ai crescut sã fii o adevãratã luptãtoare, vãd. A trecut ceva timp de când am fãcut profeția. spune femeia uitându-se cu mândrie la fatã
- Tu ești persoana care a fãcut profeția? Ce faci aici și cum de ești în capul meu? Emma întreabã agitându-se.
- Da, eu sunt cea care a fãcut profeția. Am intrat în mintea ta cu un scop. Voiam sã las totul sã se petreacã natural, dar mã tem cã timpul nu ne permite asta. spune femeia oftând ușor
- Ce vrea sã însemne asta? Ce trebuie sã mai știu? Și cum adicã nu mai avem timp? Ce se întâmplã? Emma întreabã confuzã, mii de întrebãri acaparându-i mintea.
- Rãzboiul se aproprie, iar dușmanul e mai aproape decât îți imaginezi. Nu mai este timp ca sã afli fiecare putere pe care o ai pe rând. Draga mea, nici nu știi de ce ești capabilã! Ce știi pânã acum nici nu se comparã cu ce poți face. Nu ai idee cât de specialã ești. femeia îi spune, apropriindu-se de ea și cuprinzându-i umerii cu mâinile sale.
- Ce rãzboi? Cine e acest dușman? Te rog spune-mi cine e! o roagã Emma când vede cã femeia nu are intenția sã-i rãspundã și își ferește privirea de aceasta.
- Nu am permisiunea sã îți zic asta. Pot doar sã te lãmuresc despre puterile tale și abilitãțile noi pe care le vei avea. Hai sã începem cu asta. Și te rog nu mã întrerupe. femeie îi spune când Emma dã sã zicã ceva, cel mai probabil sã o întrebe în continuare despre rãzboi. Deci, ce știi despre tine deocamdatã?
- Tot ce știu este cã sunt demon, și cã de fapt sunt și vârcolac și vampir. Un fel de tribrid, cum mi-au zis prietenii mei. Am un demon interior, Abaddon și un lup interior.
- Ah, deci nu știi totul despre laturile tale. Draga mea, nu ești tribrid. Ai câte o pãrticicã din fiecare specie în tine. Ești și demon, și vârcolac, zânã, vampir, sirenã, tot ce se poate. Doar cã nu toate puterile se activeazã în același timp. Depinde de împrejurimea în care ești. Dacã ești în apã, puterile de sirenã se activeazã. Dacã ești în pericol de farmece, puterile de zânã se activeazã. Puterile de vârcolac, vampir și demon sunt aproape mereu activate deoarece puterile acestea le folosești în viața de zi cu zi. Dar asta nu înseamnã cã nu poți sã invoci mai multe puteri deodatã. Va trebui sã înveți cum sã faci asta deoarece te va ajuta mult.
- Wow, deci sunt mult universalã sau ceva? Asta e tare! spune Emma cu mirare în glas. Și cum fac sã activez puterile astea când am nevoie? Deoarece nici puterile mele normale nu le pot stãpâni, activându-se doar când sunt în pericol.
- De asta am venit aici. O sã te ajut sã-ți stãpânești puterile pe rând, si dupã împreunate. zice și deodatã întunericul se risipește, dând ivealã la toate persoanele care stãteau împrejurul lor.
- A-abaddon? vocea fetei tremurã, iar demonul face un pas în fațã, fãcând o plecãciune în fața prințesei sale
- Luna! o lupoaicã zice, luându-și formã umanã ca sã-și aplece capul în fața Emmei
- Zâna mea! o zânã micã își face apariția de dupã lupoaicã, urmând pasul tuturor și aplecându-se în fața fetei
- Ce? Și zânele au o zânã interioarã? Asta e nou.
- Da, majoritatea ființelor supranaturale au pe cineva care îi ajutã sã se transforme. La fel și tu. Ai mai multe, dar deocamdatã te poți conecta doar cu doar cei la care le-ai folosit puterea. îi explicã femeia
- Dar când mi-am folosit puterile de zânã? întreabã fata confuzã
- Cum crezi cã a fost posibil sã fii rãpitã? Ai auzit soneria deoarece puterile de zânã s-au activat, de asta ceilalți nu au auzit-o sau te-au vãzut când ai trecut prin sufragerie. Ai fost singura care nu a cãzut vrajã farmecelor. Atunci ți s-au activat puterile de zânã.
- Și acum mã vei învãța sã-mi folosesc puterile? Dar cum? Cã dupã ce ai zis, suntem în mintea mea. întreabã Emma fiind curioasã cum va reuși sã își activeze și sã-și foloseascã puterile
- Asta se va întâmpla în mintea ta, doar cã vor fi mici consecințe.
- Care sunt consecințele alea?
- În realitate vei rãmâne douã zile inconștientã cât timp noi exersãm.
~ Emma's pov ~
- Vei rãmâne douã zile inconștientã.
Sã fiu sincerã, cred cã se meritã douã zile de inconștiențã atâta timp cât reușesc sã stãpânesc toate puterile pe care le am. Cel mai rãu îmi pare de Adam. Pânã la urmã trebuia sã avem o întâlnire, și nici nu și-a cãpãtat memoriile încã. Dar cum mi-a fost zis, rãzboiul se aproprie și nu am timp sã învãț toate puterile singurã. Am nevoie de ajutor de la cineva care știe ce face, fãrã supãrare gãștii. Știu cã au încercat sã mã învețe sã-mi folosesc puterile de demon, dar nu sunt ei cei mai experți. Dacã m-ar auzi Ash ce am gândit, probabil m-ar strânge de gât, dar adevãrul e adevãr, nu pot sã-l modific.
- Atunci hai sã ne apucãm de antrenament! îi zic femeii dupã ce ies din transa mea de gânduri.
Încã nu am apucat sã diger totul, așa cã încã mai sunt puțin aerianã. Femeia urmeazã ce i-am spus și începem încetul cu încetul sã ne antrenãm.
- Sã știi cã durerea de la loviturile pe care le vei primi vor persista și în realitate. îmi zice cu un rânjet pe buze, lovindu-mã rapid în coaste, neavând timp sã reacționez.
- Mãiculițã, asta a durut! spun în timp ce mã aplec ca sã trag o gurã de aer și sã-mi masez locul lovit.
- Nu lãsa niciodatã garda jos! țipã la mine în timp ce mã asaltã cu mai multe lovituri pe care le parez cu greu.
Continuãm așa ceva timp pânã decide cã e vremea sã mã învețe cum sã mã conectez cu puterile mele ca sã le activez când doresc.
- Avem timp pentru toate astea dacã voi sta doar douã zile inconștientã?
- Am uitat sã menționez asta. În mintea ta, timpul va trece mai greu decât în viața realã. Douã zile în viața realã e de fapt douã sãptãmâni aici. Dar cum e mintea ta, poți sã-ți imaginezi ceva și va apãrea, deci te vei descurca douã sãptãmâni. Acum Emma, vreau sã iei asta în serios. O sã te învãț un lucru foarte important pentru a te conecta cu orice putere vrei.
- Okay. spun, îndreptându-mi spatele, focalizându-mi toatã atenția asupra femeii care mã va învãța un lucru de bazã
- Ca sã te conectezi cu puterile tale, trebuie sã te concentrezi pe un sentiment și pe o dorințã. Dacã furia predominã, și îți dorești moartea cuiva, puterea de demon va predomina. Dacã simți furie, dar nu dorința de a omorî, puterile de vampir și vârcolac vor fi mai proeminente. Puterile tale de zânã sunt aproape mereu activa, dar predominã când ești în aproprierea de vrãji. Puterile de sirenã de activeazã când ești în aproprierea apei, dar cântecul și țipãtul ți le poți activa când simți dorința de a manipula pe cineva, sau a sparge niște timpane. spune la sfârșit chicotind puțin
- Deci sã înțeleg, tot ce trebuie e sã mã concentrez pe o anumitã emoție și puterile vin de la sine?
- Exact! Iar ca sã activezi mai multe puteri odatã, tot ce trebuie sã faci e sã te concentrezi pe mai multe emoții deodatã. Ai înțeles?
- Da! spun cu încredere în mine
- Atunci, sã începem sã exersãm.
Și așa am început sã-mi petrec cele mai lungi douã zile, care sunt de fapt douã sãptãmâni, antrenând-mã pânã nu mi-am m-ai simțit niciun mușchi de pe corp.
Capitol nou. Cine citește cartea aceasta, să știți că a fost începută când nu eram încă coaptă la minte cum trebuia, și că regret din tot sufletul primele capitole, dar cum tot e Crăciunul am zis că poate ar trebui să finalizez cartea. Acum totul depinde de timp. Dacă sunt greșeli gramaticale, atrăgeți-mi atenția!