Casatorie Impusă

19

Conversație încheiată

-Cum de........spune soțul meu, dar îl întrerup.
-Sunt așa bună? Păi, am știut să las multe uși deschise,iubitule.spun apropiindu-mă și sărutându-l.
-Mmm... Ar trebui să te las să te implici mai mult.
-Serios? Acum ți-ai dat seama?
-Da, nu aș fi crezut niciodată că tu ai făcut așa ceva în trecutul tău.
-Ăsta e și farmecul, iubire.spun și zâmbesc larg. Mă ocup eu de telefoane.
-Bine, iubito. Să trecem la treaba.
********
     Ne-am început treaba, eu am sunat, el a făcut acte și a sunat și el, dar pe oamenii lui și tot așa foarte mult timp.
  Între timp, Adile ne-a adus prânzul în biroul lui și în timp ce munceam, mâncam.
    După ce am terminat cu apelurile, soțul meu a plecat la mafia lui să plănuiască totul.

   Eu m-am pus pe canapea cu Eva, și ne-am uitat la desene.
   Peste puțin timp aud o bătaie în ușă. Merg spre ușă, mă uit pe vizor și văd că e Vlad, asa că fără să deschid ușa zic puțin mai tare să mă audă :

-Vlad, pleacă, nu pot să deschid ușa nimănui.spun în timp ce îi scriu iubitului meu că a venit Vlad și nu știu dacă e singur.
-Miraa, nu fi fraieră, deschide ușa!
-Nu.spun,dar din bucătărie aud un țipăt, e Adile.

    Am fugit spre Eva, am luat-o în brațe și când să fug pe scări un tip a țipat, stai sau trag. M-am întors încet și am văzut că avea pistolul îndreaptat spre noi, deși o tine strâns cu cealaltă mână pe Adile.

-Las-o în pace!am spus eu.
-O las, dar tu vi cu noi.spube tipul.
-Nu prea cred.slun eu ferm.
-Nu ai de ales.spune Vlad intrând din spre bucătărie.
-Am crezut că îmi ești prieten și că vrei să ne protejezi.spun eu răstit.
-Vreau, de aia o să vii cu noi și nu o să faci lucrurile să fie mai grele.spune el zâmbind, doamne ce i-aș da una dacă nu ar fi fost Eva la mijloc.
-OK, vin, dar Eva, nu, stă aici în siguranță.
-Oo, am zis vii? Voiam să zic veniți.
-Nu, Vlad, te rog.
-Nu mă încălzește, veniți și gata.spune el răstit.

  Mai mulți intră pe ușă și deși voiam să mă lupt, nu am nicio șansă cu toți, așa că mă predau, nu vreau să pățească Eva ceva.

-Bine, mă predau.
-Perfect, mă bucur că te-am convins.

   Mă ia de mână și mă scoate afară, dar nu am mers nici doi pași afara din casă că el spune:

-Era să uit, scăpați de servitoare.spune și o împușcătură se aude din casă.

   Au început să îmi curgă lacrimi și am strâns-o pe Eva mai tare la piept. Nu îmi vine să cred că a făcut asta, săracă Adile, a fost un suflet blând și curat, nu a greșit cu nimic, nu merita asta.

-Urcă!spune Vlad autoritar.

   Urc, nu zic nimic, o țin strâns pe Eva și mă uit pe geam, nu pot să cred că se întâmplă asta, nu e ca acum câțiva ani, e mult mai serios, nu îmi pasă de viața mea, singura care contează e Eva, dacă ea pățește ceva, o să arunc în aer toată mafia dobitocului de Sam.

********
   Peste ceva timp ajungem la sediul lui Sam și intrăm înăuntru.

-Bun,acum dă-mi copilul și mergi cu George.spune Vlad întinzând mâinile.
-Nu! Copilul rămâne cu mine.am spus ferm.
-Cred că nu ai auzit bine.
-Cred că tu te-ai lovit la cap de curând și nu mai înțelegi.
-Nu fi așa dură, nu faci față tuturor celor de aici.
-Vlad, nu pui mâna pe copilul meu.
-Mira, o să o iau, nu o să pățească nimic.
-Nu.spun și o strâng mai tare.

    Vlad se aproprie mi-o zmulge din brate și pleacă cu ea, Evuța începând să plângă.

-Stai liniștită mami, totul o să fie bine.strig eu în urma ei.