Anna este perfectă, fără păcate― asta crede toată lumea. Crescută într-o familie religioasă, în care Dumnezeu este pe primul loc, toată lumea se așteaptă ca Anna, care este fiică de preot, să nu calce niciodată strâmb.
Dar Anna are un secret care...
Rất tiếc! Hình ảnh này không tuân theo hướng dẫn nội dung. Để tiếp tục đăng tải, vui lòng xóa hoặc tải lên một hình ảnh khác.
Fiecare om are un trecut în spate și nu întotdeauna este unul de care te poți mândri.
Trecutul meu este fără pată ― așa cred părinții mei, prietenii mei și toți oamenii care mă cunosc. Doar eu știu că nu este așa. Și secretul ăsta mă bântuie non stop. Rușinea mă apasă și de fiecare dată când mama îmi aruncă un zâmbet plin de mândrie simt un junghi în inimă. Când privesc zecile de icoane puse din loc în loc prin casă simt cum rușinea îmi înroșește obrajii și urcă până la nivelul urechilor.
Au trecut 3 ani de atunci și încă mă gândesc la noaptea care mi-a marcat existența. Nu doar că mă gândesc, ci sunt obsedată la dreptul.
― Nu-ți place?
― Nu-ți place?
Întrebarea mamei trece de toate gândurile și ajunge la mine doar pentru că îmi pune cu blândețe o mână pe braț. Îmi ridic ochii de la puiul pe care-l am în față și îi zâmbesc mamei. Ochii ei blajini, albaștrii, mă cercetează.
― Oh, este grozav, doar că...
― Are emoții pentru ziua de mâine, intervine tata, ștergându-se la gură cu un șervețel de hârtie.
― Da, îl aprob.
― Ești sigură că vrei să locuiești în cămin? întreabă mama pentru a mia oară, încă crezând că sunt șanse să mă răzgândesc.
― Gândește-te că ești aproape de Universitate. Nu este nevoie să locuiești acolo, vine tata din nou în completare.
― Da, dar am vorbit deja despre asta, le amintesc simțindu-mă atacată din toate părțile. Îmi va fi mult mai ușor și m-ar scuti de câteva drumuri pe care va trebui să le fac zilnic.
Mama oftează, dar tot nu se poate numi resemnată. Nu-i place deloc că nu voi mai fi non stop în fața ochilor ei.
― Voi fi în regulă, o asigur.
― Avem încredere în tine, Anna, vocea tatei este uniformă și are o blândețe de preot, ceea ce și este. Dar sunt atât de multe ispite în lume, încât nu avem cum să nu ne îngrijorăm. Drogurile, băutura, băieții neserioși... Nu vrem ca viața să îți fie distrusă de anturaje.
Înghit în sec și mă holbez iar la mâncare, simțind că-mi vine să vomit. Dacă ar știi el că eu deja am picat în mrejele diavolului... Ar face infarct și nu m-ar mai privi niciodată cu aceiași ochi. Nu aș mai fi fiica lui perfectă, neîntinată, demnă de a se căsători cu un slujitor de-al lui Dumnezeu.
Tata deja mi-a făcut cunoștință cu cel care pe care-l dorește pentru mine și deși nu s-a discutat nimic oficial, toată lumea știe că el îmi va fi soț. Charles a devenit un personaj obișnuit la cină, sărbători și în alte ocazii mai speciale și mai puțin importante. Îl consider un prieten și nu am mers niciodată mai departe, deși el a încercat de câteva ori. Mi-a dat impresia că ori de câte ori am refuzat un gest de apropiere, l-am atras mai mult și mai mult, până când și el a devenit absolut hotărât să-mi devină soț.
