Amintiri

Durere

Simteam ca nimic nu mai e ca inainte..Intr-o zi m-a sunat o prietena si mi-a spus ca e in oras cu o fata cu care se tine de mana..nu am crezut-o pe prietena mea,insa m-am dus sa ma conving si intr-adevar asa era...m-am abtinut atat de mult sa nu ma duc la ei..insa sufletul meu a inceput sa urle de durere,am inceput sa plang nestiind ce sa cred si ce sa fac..In ziua aceea m-am hotarat sa imi schimb atitudinea fata de el si sa il urmaresc de fiecare data cand pleaca in oras,l-am urmarit timp de 3 saptamani,pe zi ce il urmaream sufletul imi era sfasiat de durere mai vorbea cu inca doua fete cu care avea o relatie se intalnea cu ele zilnic,era foarte atent cu ele se observa din comportamentul sau.Numai puteam de nervi si de suparare,dar ma gandeam ca e vina mea pentru ca fusesem intotdeauna o fire deschisa si imi deschideam suletul in fata lui.Cand ajungeam acasa ma prefaceam ca totul e bine,dar sufletul imi plangea de durere.Am hotarat intr-o zi sa ii spun ce am de gand,i-am spus ca vreau sa plec din casa lui si l-am intrebat ce vina aveam de imi facuse toate acele.A raspuns intr-un final ca nu eu eram fata visurilor lui si credea ca o sa fie altfel,dar se inselase.Atunci am bufnit in plans si am plecat,il iubeam cu toata fiinta,insa realizasem ca pierdusem tot,familia,caminul,dar un singur lucru imi mai ramasese scoala la care nu renuntasem niciodata.Insa ma consideram vinovata pentru tot.Dar nu era totul pierdut puteam sa ma descurc si singura,de atunci nu mi-am mai facut alta relatie, acum sunt la o faculate si ma intretin singura,insa am ramas cu o durere nedefinita in suflet.