De mic copil m-ai strâns în brațe
Și cu drag m-ai alintat
Și când venea umbroasa noapte
Tu n-ai plecat, ci m-ai vegheat.
De multe ori, m-ai sărutat cu lacrimi
Și pe-ale mele mi le-ai șters.
Și printre bune sau prin patimi
La tine eram prima -n univers.
Ce poate vedea cu ochii ei o mamă,
Câte gânduri se împiedică în al lor vers
În mintea singurei femei care mai cheamă
Și-și caută odrasla-n univers
Într-o lume așa sălbatică ce se-ntinde atât de mare
Ea încă bâjbâie în mers ;
Înlăcrimată și-ar da și ultima suflare
Strigându-și pruncii ce s-au pierdut în univers...
Domnul se uită la ele
Și deasupra lor veghează
Ele adorm dar cu durere
Și tot la pruncii lor visează
În depărtări apare o minune
Cu pași înceți se conturează
E copilul , toate-s bune!...
Mama crede că visează
***
LA MULȚI ANI, MAMI!
