Niall Horan
"Niall" a spus Harry hotarat."Au trecut 3 zile."
Am mormait, intorcandu-ma sub paturi.Eram mai mult decat satul sa stau in camera asta, pentru ca asta era camera unde iubita mea m-a inselat, dar nu voiam sa ies si sa dau ochii cu ceilalti.
"Doar asculta-ne.Daca nu vrei sa o auzi pe Avery, poate ma lasi sa-ti spun eu ce s-a intamplat?" a intrebat, cu speranta.
"Cum ai stii, daca nu ai fost cel care a vazut?Am vazut, Harry, cu ochii mei."
"Ce-ai vazut mai exact, atunci?"M-a contrazis Harry, incrucisandu-si bratele la piept.
"L-am vazut pe Marcus sarutand-o, iar ea statea acolo, in bratele lui si-l lasa.Daca nu ma insela, nu ar fi facut aia niciodata.Inceteaza sa spui ca am inteles gresit." am marait, tragand patura peste cap.
"Ce ar fi daca as stii ce s-a intamplat, iar Avery nu te-a inselat niciodata.A fost doar o mare neintelegere, si trebuie sa rezolv asta." Harry era foarte hotarat si stiam foarte clar ca nu avea de gand sa dea inapoi.
Am oftat, dandu-mi ochii peste cap si m-am ridicat din pat.
"Bine, atunci.Dar de ce vrei sa rezolvi asta atat de tare?" am intrebat.Harry a oftat si si-a trecut mana prin par,si mi-am dat seama ca ceva se intamplase.Chiar daca incercam sa-mi spun ca nu-mi pasa, imi pasa, chiar imi pasa.
"E Avery." a recunoscut."Nu a mancat nimic."
Umerii mi-au cazut.De ce doamne iarta-ma ar face una ca asta?
"Nu inteleg." m-am incruntat.
"Se simte rau, sta doar in pat, singurul lucru pe care il face este sa aibe grija de Aimee apoi se urca in pat si plange." Harry era foarte suparat pentru ea."Stiu sigur ca nu te-a inselat.De fapt, prima noapte a venit la mine si mi-a spus plangand.Nu e o mincinoasa, si stii bine."
Voiam sa protestez si sa-i spun ca tot ce spusese era de rahat,dar in adancul meu stiam ca Harry spunea adevarul.Nu numai Avery era o persoana sincera, dar si Harry era.Stiam ca puteam sa-l cred.
"Ok."am cazut deacord."Spune-mi."
Harry a aprobat si a mers catre marginea patului, asezandu-se jos.
"In noaptea cand totul s-a intamplat, am gasit-o pe Avery plangand.Statea pe hol, si am intrebat-o ce s-a intamplat, si mi-a spus asta.
"Avery s-a dus inauntru sa te caute cand noi eram afara.Nu era nimeni, iar ea a mers in dormitor, apoi a vazut ca era dezordine si a inceput sa faca curatenie.Mi-a spus ca a auzit pe cineva intrand, dar nu s-a intors sa vada cine e, pentru a crezut ca esti tu.Era Marcus, iar el a tinut-o si a sarutat-o fara sa stie ca era el."
"Am intrebat-o mai tarziu, si mi-a spus ca se simte rau.Dar, cand a vrut sa-ti spuna, tu deja te-ai izolat.Si nu e tot, Marcus i-a spus lui Aimee ca oamenii rai vin dupa ea si e foarte speriata.Avery a incercat sa-l concedieze, dar e sub contract."Harry a oftat.
Imediat am crezut.Stiam ca Harry nu m-ar minti, sau sa inventeze toate astea.Cred ca zilelea astea am fost prins in cat de nervos eram si tradat, incat am pierdut toata logica.
"Unde sunt acum?" am intrebat, ingrijorat.
"Avery e in pat si Aimee e cu Oliver." a spus Harry."Ma crezi acum?"
Am aprobat."Da.Dar crezi ca e prea tarziu?"
"Bineinteles ca nu, frate.Are nevoie de tine.Incearca sa o convingi sa manance ceva, arata rau de tot." a oftat, parasind camera.
De indata ce a iesit, am iesit din pat si mi-am luat pantalonii de trening.Piciorul ma durea pentru ca nu iesisem din pat de 3 zile.Am luat si un maieu si m-am grabit sa-l pun, apoi am iesit repede din camera.
Odata ce am fugit prin living toata lumea m-a intampinat, dar am trecut direct la camera lui Darcy si Harry.Apoi am deschis usa, si doar Avery era acolo.Cand am intrat, am vazut-o in pat cu o cutie de servetele si o hartie cu mazgalituri, probabil a lui Aimee.
Mi-am muscat buza si m-am urcat in pat.Nu eram sigur daca era treaza sau nu, pentru ca era cu fata la perete.M-am baga sub asternuturi langa ea si am asteptat sa vad daca face ceva.Dar tot ce facea, era sa respire.
Mi-am mozolit fata in gatul ei si mi-am pus mainile in jurul taliei sale, apoi a tresarit usor.Deci a fost treaza tot timpul.
Deodata, a inceput sa planga.S-a intors sa ma infatiseze si am putut vedea pungile negre de sub ochi, pometii sai fiind mult mai vizibili decat inainte.Parul ei era ciufulit, si socant, era o epava frumoasa.
"Hei, nu plange." am spus, tinand-o strans.Ma simteam teribil, am inteles totul gresit.
"Nu esti suparat?" a intrebat, ghemuindu-se in mainile mele.I-am sarutat fruntea si mi-am scuturat capul.
"Harry mi-a spus exact ce s-a intamplat.Cred ca eram prea suparat sa realizez ca nu facusesi nimic gresit.Mi s-a mai intamplat inainte si eram prea nervos si ranit sa-mi dau seama ca nu facusei nimic gresit."I-am sarutat fruntea din nou.
"Iti multumesc asa de mult." A zambit."Eram asa speriata ca nu vei mai vorbi cu mine vreodata."
Am chicotit si am tinut-o cat de aproape am putut de mine.
"Sa fiu suparat pe tine, a fost o mare greseala." am recunoscut."Trebuia sa-l ascult pe Harry mai devreme, in loc sa fiu un nemernic care a stat inchis in camera."
"En regula." a spus."Aveai dreptul sa fii suparat pe mine, ai crezut ca te-am inselat."
"Ai mai vorbit cu Marcus de atunci?" am intrebat, incruntandu-ma.
"L-am lovit in picior din nou." a recunoscut."Dar am fost aici tot timpul.E prostesc, stii.Toata lumea crede ca sunt nebuna, probabil."Am vazut ca fruntea lui Avery se incrunta de ingrijorare, dar mi-am scuturat rapid capul.
"Nu esti nebuna." i-am promis."Dar trebuie sa mananci ceva." s-a ridicat de langa mine, rezemandu-se de spatar, incruntandu-se."Harry mi-a spus.Sincer, Ave, la ce te-ai gandit?"
"Nu incercam sa demonstrez ceva." a dat din umeri."Doar ca, m-am simtit fizic obosita si rau, si cand ma simt asa, nu pot manca.Ma simt mai bine acum, totusi." A chicotit, stergandu-si ochii.Obrajii sai s-au inrosit cand a vazut ca ma tot uitam la buzele sale.
"Crezi ca ar fi prea curand sa te sarut." am intrebat, umezindu-mi buzele.Asta a facut-o pe Avery sa roseasca si mai tare, si dupa felul cum zambea stiam ca si ea voia sa ma sarute.
Nu am ezitat sa ma aplec spre ea, si sa-mi zdrobesc buzele de ale ei.Se simtea asa bine, sa-i simt din nou buzele sale calde, contra alor mele.Era ca o amintire frumoasa,a ceva ce-mi lipsise mult in aceste zile fara ea.Mainile sale s-au strecurat pe langa gatul meu, si au traversat catre par, in timp ce-i tineam soldurile.
"Hei, Niall?' a soptit, rupand sarutul pentru o clipa.
"Hmm?" am mormait.
"Data viitoare cand ne suparam unul pe altul, sa vorbim mai intai."a spus, iar eu am ranjit.
"Da.Nu stiu cum am supravietuit fara tine zilele astea." am chicotit, aplecandu-ma sa o sarut din nou.A scancit, luata prin surprindere, si aproape era sa cada.
"O sa cad!" a strigat, agatandu-se de tricoul meu.Acum era jumatate in afara patului iar eu ma chinuiam sa o trag inapoi.Cum de mereu cand incercam si eu sa fiu romantic, sfarseam asa?
Fara stire, Avery m-a tras jos dupa ea si am ajuns amandoi pe podea, chicotind ca niste copii de 5 ani.Nu era chiar asa amuzant, dar cred ca eram amandoi atat de fericiti ca trecusem peste toata drama.
"Esti bine?" m-a intrebat Avery.
"Tu?"
"Da." a spus, tragandu-ma in sus."Hai sa o luam pe Aimee, asteapta sa te vada."
Aproape uitasem despre faptul ca Marcus o amenintase pe Aimee si poi m-am enervat putin.Nu voiam sa ruinez momentul, oricum asa ca m-am decis sa-mi tin gura inchisa in timp ce o urmam pe Avery in camera, cu mana mea in a sa.
"Uite cine a aparut!" a spus Darcy destul de tare ca toata lumea sa auda.Au fost niste zgomote de fericire si comentarii, iar cand m-am uitat la Avery am vazut ca rosise.In coltul camerei am vazut ochii lui Marcus cum ardeau pe mine, dar l-am ignorat.Aimee a tipat de fericire si a fugit catre mine.
"Tati!" a tipat, in timp ce am ridicat-o in brate."Ai iesit din hibernare."
"Cum de-ai invatat asta, iubito?" am chicotit, sarutandu-i obrazul, in timp ce Louis si Liam m-au chemat, vorbind de meciul de fotbal pe care l-am pierdut.
"Stai ce?" l-am auzit pe Sam din afara camerei."Ieri voi doi nu va vorbeati, iar acum totul e-n regula." ne-a tachinat."Nu va inteleg, pustilor."
"Hei, fii fericit s-au impacat." a spus Harry cu mana in jurul lui Darcy."Eu am fost cel care le-a salvat relatia, deci laudele imi revin." a ranjit, primind un pumn usor de la Darcy.
"Cred ca putem celebra, nu?" a sugerat Louis."Putem merge la parintii lui Avery apoi sa luam niste pizza si sa inotam!" nu credeam sincer ca era ceva ce voiam sa fac mai mult.
"Dar hai sa nu-l invitam si pe Marcus." a spus Avery, uitandu-se spre el."Pentru ca, cine stie, poate va incerca sa faca vreo miscare si pe Darcy.Cine stie?" am putut sa vad ca se enervase, dar nu a spus nimic.
"O iau inainte." a spus Oliver din bucatarie, vorbind si el in final.Era cam tacut de fel.Aimee a aplaudat, inca in bratele mele.
"Diseara putem sa ne giugiulim?" a intrebat Aimee.Am gadilat-o in timp ce ea a inceput sa rada.
"Sigur, draga!" i-am promis."Dar mai intai sa ne pragatim de piscina, ok?"
Ea a aprobat si a fugit spre camera sa temporara, ceea ce m-a facut sa ma simt nasol.Cum am putut sa fiu atat de rau sa le dau afara din propriul dormitor?Si ceea ce era mai rau, era ca Aimee patea asta probabil cu Jake.
Dupa vreo 10 minute, toata lumea se schimbase si erau in drum spre acoperis.De cand nu fusesem afara de mult, se simtea bine aerul verii.Plus, Avery arata nemaipomenit in bikini si m-am simtit mai bine ca nu era si Marcus aici sa se holbeze.
"Pizza va fi aici in 10 minute!" a tipat Oliver.Zayn era langa mine, probabil vorbind cu Perrie prin mesaje.Am vazut cum Aimee a sarit in apa, aratand cum poate sa inoate.
Uitandu-ma prin jur, m-am decis sa-l caut pe Marcus si sa-l invat sa nu se mai joace cu familia mea.Era si timpul, ma saturasem de el.
Am mers jos si am mers spre camera.Marcus statea pe canapea, cu ochii concentrati pe telefon.Nervos am mers in fata sa si am asteptat pana s-a uitat in sus.
"Te pot ajuta.?" a intrebat.
"Da,da chiar poti." am spus luandu-i telefonul din mana."Stai departe de iubita mea si de fiica noastra.Ai inteles?"
"Nu stiu despre ce vorbesti." a spus , ranjind."Sunt doar un bodyguard, imi fac doar treaba." Felul in care se comporta ma facea si mai nervos.
"Atunci fa-mi o favoare si chiar fa-ti treaba.Asta inseamna sa nu o ameninti pe Aimee si sa nu o saruti pe Avery.Inca o miscare si zbori." l-am amenintat, chiar daca stiam ca e un contract si nu poate fi rupt asa usor.
"Din nou, nu stiu despre ce vorbesti." a insistat.Am simtit cum nervii fierb, si eram pe cale sa izbugnesc, puteam simti cum fata imi devenea rosie.
"S-a intamplat ceva, Horan?" m-a tachinat, ranjind.
Fara avertisment, l-am pocnit chiar in nas, trimitandu-l la pamant.El a injurat, tinandu-se de nas, acum rupt, dar nu am simtit nicio vina, de fapt, miscarea asta ma facea sa ma simt ca am castigat.