Lacrimi de cristal

Explozia #5

Aproximativ 100 de bufnițe au intrat prin tavanul din sala mare, aducând cu ele ziare. După ce au lăsat câte un ziar în dreptul fiecărui elev, au zburat înapoi, pierdându-se printre norii cenușii.

Pansy: Pe barba lui Merlin!

Pansy ținea în mână unul dintre ziare...pe prima pagină erau mai multe poze cu devoratori ai morții și scria:

,,Fostul devorator al morții, Lucius Malfoy, a evadat recent din Azkaban împreună cu alți adepți ai Lordului Întunericului. Dacă are cineva informații cu locația acestora, vă rog să raportați imediat."

Pansy: Doar să nu afle Draco, vă rog.

Deodată, s-a auzit o explozie puternică, iar toți din sala mare au început să se panicheze.

McGonagall: Calmați-vă, sunt sigură că nu e nimic.
Severus: Merg să verific.

☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆
Curtea Hogwarts-ului era plină de funingine, iar în mijlocul unui cerc care părea să fie fix locul exploziei erau Draco și Juliette...nu mai erau fantome, efectul trecuse.

Draco: Trebuie să plecăm, nu putem să fim văzuți de cineva.
Juliette: Dar unde să mergem?
Draco: Putem merge la conac. Tatal meu e în...Azkaban...
Juliette: Dar mama ta?
Draco: A...m-murit anul t-trecut...
Julitte: Imi pare rau, Dray...
Draco: Nu avem timp de discuții, să mergem!

Iar cu acestea fiind spuse, blondul a luat-o pe fată în brațe și s-au teleportat la conac. Severus venise cu un minut prea târziu, așa că tot ce văzuse era curtea goală a castelului.

Severus: Dar de unde a pornit explozia...?
McGonagall: Severus, ce ai găsit?

Severus s-a întors și a văzut-o pe Minerva McGonagall în spatele lui.

Severus: Nimic, nu era nimeni.
McGonagall: O să îi zic lui Hagrid să se asigure că toți elevii sunt bine. Condu' slytherinii înapoi în camera comună, o să le zic lui Filius și Pomonei să facă la fel cu casele lor.

Iar cu acestea fiind spuse, cei doi plecară, îndreptându-se în direcții diferite.

☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆
În camera comună slytherin era o agitație continuă, deoarece nimeni nu stia ce se întâmplase. Până când, în momentul în care profesorul Snape a intrat în încăpere, Alexix s-a ridicat de pe canapeua neagră luminată de lămpile verde smarald și s-a îndreptat spre Severus, spunând:

Alexix: Domnule profesor, vrem să știm ce se întâmplă! Ce a provocat acea explozie?
Severus: Dacă aș știi, v-aș spune. Acum, domnisoară Malfoy, vă rog să stați jos.

Alexix s-a așezat între Pansy și Blaise. Pansy, care încă strângea în mână ziarul, a înghițit în sec și a spus în șoaptă:

Pansy: Alexix, unde sunt fantomele...?
Alexix: Nu stiu, de ce?
Pansy: Dacă poțiunea lui Draco a trecut, iar explozia a fost provocată de transformarea lui înapoi în om?
Alexix: Dacă ai dreptate...e în pericol de moarte.

☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆
Între timp, în camera comună gryffindor era liniste...prea liniste... Femeia grasă de pe tablou plecase, iar nimeni nu mai putea intra. Dar dincolo de pereții groși care protejeau intrarea, dincolo de holurile strălucitoare ale castelului, dincolo de pașii profesorilor care cutreierau coridoarele...în camera comună gryffindor se aflau doi elevi, doi prieteni vechi: Harry Potter și Ron Weasley. În fața lor, învăluită într-o pelerină ca ametistul se afla Roxanne, Roxanne Black.

Harry: Cine esti?
Roxanne: Cred că știi cine sunt, Harry Potter.
Harry: Am...nu.
Roxanne: Sunt fiica lui Sirius Black. Asta îți îmbunătățește memoria?
Harry: Sirius a...a avut o fiică?
Roxanne: Tu chiar nu mă mai ții minte?! Nu fă pe prostul cu mine!
Ron: Spune-ne ce faci aici și ce vrei de la noi!
Roxanne: De la tine nu vreau nimic, Weasley. Harry, am venit doar să te avertizez...întunericul e aproape, iar cei la care ții vor fi răniți. Profeția lui Salazar Slythetin nu minte, devoratorii sunt aproape, fii atent la orice miscare, nimeni nu este ceea ce pare, Harry Potter!

Iar cu un pocnet, femeia a dispărut într-un nor de fum.

Harry: Ce crezi că voia să zică?
Ron: Nu stiu...dar sigur nu e de bine... O cunoșteai?
Harry: Nu, dar ea sigur mă cunoștea pe mine...
Ron: Trebuie să o anunțăm pe Hermione și să căutăm profeția în bibliotecă.
Harry: ,,Noi"? Scuză-mă, dar o să îi cer ajutorul lui Dray, e slytherin, sunt sigur că stie mai multe decât tine despre Salazar.
Ron: Faci ce vrei, dar să nu vii în genunchi la mine când o să te înjunghie pe la spate.

☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆☆
Draco și Juliette intrară cu pași grăbiți în conacul mare unde domnea linistea.

Juliette: Deci acesta e faimosul conac Malfoy. E misterios, frumos.
Draco: Nu ai mai zice asta dacă ai știi...câte persoane a omorât Voldemort aici...
Juliette: Măcar ne putem ascunde aici.
Draco: Bănuiesc, este~

În dreptul focului roșu ca sângele care încălzea toată încăperea, pe fotoliul din mijlocul camerei stătea o siluetă, Draco si-a dat seama imediat cine era...

Draco: În numele lui Salazar, ce faci aici?!