Grace's POV

Uneori viata nu este asa cum iti doresti. De cele mai multe ori lucrurile se intampla exact pe dos. Simti ca ai vrea sa schimbi ceva, dar nu sti cum sa o faci. Un lucru stiu sigur, acum, viata mea devine tot mai buna. Excluzand faptul ca parinti mei, de fapt, tatal meu, nu prea vrea sa ma lase sa ma descurc singura, restul este perfect.

"Grace? Am o veste pentru tine." L-am auzit pe Luke strigandu-ma.

"Ce s-a intamplat?" L-am intrebat eu.

"Laptopul meu nu mai are baterie, dar mai inainte am observat ca un avoin va trece azi pe aici. Asta inseamna ca avem sansa sa plecam de aici spre oras."

Am crezut ca pamantul va crapa sub picioarele mele, iar eu voi cadea. Asta inseamna ca voi avea o viata normala? Ca voi intalni si alte persoane inafara de parinti mei?

"Si trebuie sa vorbim cu parinti tai. Banuiesc ca nu vrei sa ii lasi aici, nu? Aaa, am uitat. Trebuie sa ma mai ajuti cu ceva." A spus Luke putin agitat.

Ma uitam pur si simplu la el fara sa pot reactiona. Inca nu imi venea sa cred ce spune. Intodeauna am visat la ceva mai mult de atat. La ceva mai mult decat o padure, iar astazi, visul meu se implineste. Nu pot sa cred, chiar nu imi vine sa cred. Este posibil?

"Deci?'' M-a intrebat Luke, trezindu-ma din visele mele.

"Hm?"

"Deci, ma ajuti?" A raspuns el.

"Sigur!! Ce trebuie sa fac?" Am raspuns eu, fiind gata sa fac orice imi va zice.

"Aduna niste pietre de langa acel rau pe care l-am vazut noi."

"Pietre? Sa adun pietre? Si cu ce te ajuta pe tine asta?" Am spus eu pierzandu-mi elanul.

"Vei vedea. Acum trebuie sa ne grabim. Rob va veni cu tine si te va ajuta. Eu ma voi duce sa caut un loc pentru planul meu. Dupa ce termini te rog sa mergi sa vorbesi cu parinti tai."

"Dar sti bine ca nu ma vor asculta. Plus, nu m-am mai intors aseara acasa. Probabil sunt suparati pe mine si cred ca se gandesc ca sunt aici. Deja imi imaginez cum vine tata fugind tragandu-ma de mana spre casa." Am spus eu sperand ca se va gandi la ceva.

"Cu atat mai bine. Va veni aici si vom castiga timp." Da, nu ma asteptam la asta. Adica, ma gandeam la ceva gen nu ii nici o problema, nu te voi lasa dar nu.

"Chiar nu stiu ce idee ai, dar voi pleca chiar acum. Rob?"

"Da, Grace?"

"Vi cu mine?" Am intrebat eu putin nesigura.

"Sigur! Hai, iti voi explica pe drum cum facem."

Nu am mai spus nimic si am pornit in urma sa. Rob este o persoana buna. Nu l-am vazut vreodata sa strige. Pur si simplu te respecta si poti conta pe el.

James's POV

"Exact cum ma gandeam, fata asta face din nou ce vrea. Bineinteles ca nu a ajuns acasa aseara."Mi-am spus eu, cautandu-mi haina. Incepea sa fie destul de firg afara.

"S-a intamplat ceva?" Am auzit o voce in spatele meu.

"Este vorba de Grace. Probabil ca este cu Luke acum."Am spus eu cu un ton de ironie.

"Probabil. Deci, este bine. Nu trebuie sa te ingrijorezi." Mi-a spus ea cu un ton calm.

"Dar, nu este doar atat..."Am ezitat. Pur si simplu nu pot sa ma gandesc la asta.

"Ce s-a intamplat? Esti ok? " A incercat Rose sa ma ajute. Nu prea functiona. Sunt prea stresat si ingrijorat. Este fetita mea si...

"Sti, Rose? Sunt putin ingrijorat. Se intampla prea multe lucruri de odata, iar eu simt ca nu le pot face fata. Grace creste si imi este frica sa o las sa o faca. Parca s-a schimbat asa de mult. Acest baiat a schimbat-o asa de mult. Este mult mai sigura. Si acum, stie ce vrea. Este atat de curajoasa si atat de ambitioasa si nu se lasa pana nu va pleca de aici. Dupa aceea mai este si problema asta. Dupa asa mult timp, simt ca nu sunt pregatit sa plec si am un sentiment de frica." Am terminat eu, fiind foarte emotionat.

In The Heart Of The ForestCitește această povestire GRATUIT!