LarisaViziteu

0 0 0
                                    

Link

By LarisaViziteu

   ". Pentru prima dată de când eram cu tine îmi dădeam seama că efectul tău hipnotizant era dat de sentimentele mele prea puternice. Nu, nu eram nici măcar atrasă de tine. Era atât de greu de explicat, cuvintele nu mai ieșeau așa cum voiam eu. Iubeam iubirea.

      Te-am mai privit o dată, te-am atins. Erai acolo, dar pentru prima dată de când eram împreună, te simțeam departe. Era ca și cum totul era doar o iluzie. Te depărtai și încercam să te urmez, dar ceva mă trăgea în spate. Nu mai erai acolo, am rămas singură, cântecul se risipea în aer, până a rămas doar un ecou în mintea mea. Toate șoaptele, atingerile, îmbrățișările, privirile au devenit doar niște amintiri la care nu mai puteam ajunge.

      Am visat. Am visat iubirea și cred că m-am îndrăgostit. M-am îndrăgostit de iubire.

      Dar m-am trezit și odată cu trezirea, visul a dispărut, așa cum și tu ai plecat. Tot ce mi-a mai rămas erau niște sunete incomprehensibile, niște amintiri neatinse, de parcă nu le-am trăit. Nu te-am putut uita, visul de aseară a devenit un scop, visul de aseară nu s-a terminat odată cu ivirea zorilor. Deși eu m-am trezit, continui să te visez. Forța oferită de tine m-a făcut să realizez că iubirea e mai puternică decât orice altă emoție.

      Mi-am dat seama că până și iubirea e efemeră, iar momentele devin doar amintiri odată cu trecerea lor. Dacă e adevărat, aș vrea să am cât mai multe momente cu tine! Aș vrea să te strâng în brațe, să te privesc, să îți spun tot ce nu am putut. Aș vrea să ne îmbrățișăm, să purtăm acele conversații pe care le-am visat cu atâta ardoare, aș vrea să fim doar noi.

     Însă știu că ceea ce a fost aseară, a fost doar un vis, iar visele nu sunt decât plăsmuirile noastre care ne mențin cumva vii. Ceea ce e destul de ironic, fiindcă tot ele ne omoară. Și uneori aș vrea să nu te am în minte noaptea, însă se întâmplă.

     Îmi pare rău. Îmi pare rău că te visez, că mă gândesc atât de mult la tine, la noi, la ce-am putea fi. Îmi pare rău că ai fost Soarele unei luni ca mine. Îmi pare rău că am fost doar o lună pentru tine. Îmi pare rău că țin la tine și că nu te-am uitat.

      Voi încerca să te las în trecut. Voi încerca să adaug și visul acesta în acel loc întunecat pe care am promis că nu-l voi vizita vreodată. O altă minciună. Am vrut să te șterg din mintea și din inima mea, însă nu am putut. Am vrut cu orice preț să te am, așa că ai devenit un vis. Visul meu.

      Chiar dacă nu eram îndrăgostită de tine în mod special, te voiam. Îmi doream să te privesc, să te îmbrățișez, să ne vorbim, să dansăm pe cântecul inimilor noastre. Să dansăm pe cântecul inimii noastre, fiindcă atunci când eram împreună sufletele noastre deveneau unul singur.

      Acum te port doar în suflet; asta înseamnă că ești mort pentru mine. Acum te port doar în amintire; asta înseamnă că ai plecat din viața mea. Acum te port doar în vise; asta înseamnă că ai revenit și mi-ai dat lumea peste cap din nou. Așa cum obișnuiai să faci.

      Privesc pierdută plicul de pe masă. Tu ai fost expeditorul, destinația am fost eu, iar coletul a ajuns acolo unde trebuia. L-am primit ieri, nu am avut curajul să-l deschid, însă la un moment dat ar fi trebuit s-o fac. Cred că acesta e momentul.

      Dezleg firul alb de pe plic, legat într-o fundiță, cu mare teamă. Deschid ușor plicul continuând să sper că numele meu va apărea pe hârtia din interior. O secundă. Două. Trei.

      Nu a fost nevoie de mai mult ca să văd, citesc, înțeleg. Nu eram eu. Nu sunt și nici nu voi fi eu cea care va fi lângă tine. Scap invitația din mână și o lacrimă fierbinte se desprinde de unul dintre ochi, alunecând pe obraji.

      Presupun că visul a fost doar un vis, unul care va dispărea odată cu ivirea zorilor. Sunt doar curioasă ce s-ar întâmpla dacă visul meu ai fi tu.

      Ridic nonșalant invitația, îmi șterg lacrima și mototolesc plicul. Îl arunc fără milă în gunoi și îl uit acolo pentru totdeauna. Iar acum nu, nu mă refer doar la plic.

      M-am îndrăgostit. M-am îndrăgostit de iubire.

Valentine's Day 2019 Anthology.Where stories live. Discover now