Reality or dream

Capitolul sapte

                                                                   Capitolul sapte

    M-a uit ca o tampita pe pereti si incep sa numar, in caz ca poate o sa m-a fure si pe mine somnul. Dap, asa cum ma gandeam, nici-o sansa. Numai gandul ca maine o sa-i pozez profului cu doua bunaciuni alaturi de mine, m-a omoara... psihic. Bine macar ca eu o sa fiu intr-o rochie cat de cat de decenta. M-a rog, este c-am mulata, dar merge, dar faptul ca o sa fiu tinuta in brate de Scarzo, fara tricou, cu doar niste boxeri pe el, iar Edie la picioarele mele, implorandu-ma sa nu-l parasesc, e prea...argh... nu pot sta linistita. O sa mor, o sa mor, o sa mor.

  Oricum este doar o scena, o scena tampita, pentru un tablou al profului, asa. Nu are nici o semnificatie, nu conteaza cu cine sunt. Continua sa-ti spui asta Andreea, si o s-o crezi si tu.

Inchid ochii, din nou, iar chipul lui Scarzo imi apare in minte. Pielea aia perfecta bronzata, parul saten ciufulit, ochii verzii patrunzatori si buzele  lui senzuale, m-a urmaresc pana si in somn. Iar corpul, ei, n-am ce spune, un metru saptezeci si in plus ador ca desi nu este la fel de solid ca Edie, forma lui musculara este inca la vedere si-l face sa para m-ai tanar si m-ai inocent. Ah, da, si am aflat ca de maine o sa am si doua colege de camera. Super!

                                                                                    *

  Deci, sunt la ora de anatomie si tampitul de profesor intarzie intotdeauna, sa nu m-ai spun ca facem ora impreuna cu sectia de design, le urasc pe tipele astea, toate sunt cu fite si pe banii lui taticu’, ce sa spun. Doamne, trage-mi una in cap sa scap de idioti astia.

-Cu tine o sa pozeze bunaciunea aia de Edie, nu stiu ce a vazut idiotul ala de profesor al vostru la tine, rosteste scarbita, blonda oxigenata din fata mea. Blugii mulati si tricoul roz cu un decolteu enorm sunt afisati chiar in fata mea, cesa mai spun  de machiajul strident si buzele alea cu botoz date cu ruj roz, oribil, si cica m-ai este si la design.

 - N-am timp de comentariile tale stupide, asa ca dispari din fata mea, Blondie! Spun eu cu un ton prefacut. Nu ai lucruri m-ai bune de facut decat sa-ti pierzi timpul cu mine si in plus nu am nici o treaba cu Edie, asa ca, pa pa. Termin eu de comentat, iar in acelasi timp intra si proful, deci este obligata sa se duca la locul ei. Doar ca am o presimtire ca nu o sa se termine asa usor.

                                                                                       *

    M-a plimb relaxata prin  facultate cand aud vocea pitipoancei tipand sa auda tot cartierul:

-Pitic! Te cauta proful! Vocea aia pitigaiata m-a scoate din sarite.

- Vin acum, tip eu.

 Desi m-a surprinde faptul ca m-a asteapta, ceva nu este bine aici. Mergem impreuna si se opreste deodata, m-a smuceste de mana si m-a impinge in camera femei de servici apoi acum sunetul incuietorii. Exact asta m-ai lipsea. Incep sa bat puternic in usa si sa tip dupa ajutor, doar ca nimic, serios, acum v-ati gasit cu toti sa stati la cursuri? Dupa o jumatate de ora de tipat si lovit usa am renuntat.

 Oh, serios stau aici de trei ore si nu a observat nimeni lipsa mea si eu ca desteapta mi-am lasat si telefonul in clasa! Argh! O sa mor de disperare, sa vezi ce-i smulg parul lu’ aia din cap.  Aud niste pasi si incep sa tip din nou.

-M-a duc dupa  ajutor! aud o voce cunoscute.

  Finally! Credeam ca o sa mor aici. Dupa vreo cinci minute imi deschide si mie cineva usa, nu vad clar cine este din cauza luminii puternice, ah, da, am uitat sa mentionez ca era destul de intuneric acolo, si-i iau in brate persoana respectiva, m-a uit in sus dupa ce-mi revine vederea si era... Edie,slava Domnului ca este el altfel nu as fi stiut ce sa fac.

-Multumesc atat de mult, spun eu inca agitata.

-Nu ai pentru ce, dar ce s-a intamplat? M-a intreaba el confuz.

-Pai o scorpie de la design m-a incuiat aici si scuze ca nu am putut ajunge la timp. Rostesc eu fara rasuflare

-Este in regula, te-a inlocuit altcineva. Zice el.

   Cand ajung in sala , cine credeti ca s-a oferit voluntara, ta tam, ta tam, scorpia in persoana. Tipa asta cauta bataie.

-Andreea, vai draga ce ai patit? Spune ea pe o voce prefacuta.

- Se pare ca m-a incuiat cineva in camera femeii de servici, stii cumva ceva de asta? Reusesc sa spun eu cat de cat calma.

-Nu m-ai am nevoie de tine aici, zice proful, poti sa pleci inapoi la cursuri, Andreea.

-Desigur, rostesc eu cu scarba.

   M-a misc incet din sala de clasa si o privesc cu ura pe scorpia aia de Jean. Ea pufneste zgomotos si m-a intorc cu spatele si plec de acolo. Asta cu siguranta nu se v-a termina asa, vrei razboi, domisoara pitipoanca ei bine, o sa ai, doar ca  te-ai pus cu persoana gresita.