-♛Cinci♛-

28 4 0


-♛Cinci♛-


     -HMM!!!!!

    Au fost singurele zgomote scurte pe care Lexa le-a putut scoate în acele momente, pe sub mâna mare și grea care îi acoperea foarte dur gura, dar și o mare parte din obraji, care și aceștia erau extrem de strânși. Iar tâmpla îi era puternic apăsată de pistol, simțind cum îi pulsa energic zona respectivă.

     -Shh!!! Nu o să scoți vreun sunet, da?! Spune cel ce o ținea pe Lexa.

     -Ahm!!! Dând din cap in același timp.

     -Ok!

     În acel moment mâinile o lasă liberă, iar Lexa se întoarce și vede în fața ei un tip al cărei față nu se descifra prea bine din cauza luminii difuze, reușind să-i vadă doar jacheta kaki cu care era îmbrăcat și statura lui imensă.

     -Tu cine ești, ce vrei!!! Începe Lexa să vorbească rapid în șoaptă, iar bărbatul în jachetă îi pune din nou mâna la gură.

     -Shhh!!! Am zis să taci.

    Atunci, bărbatul s-a mișcat, iar lumina a căzut pe chipul lui, Lexa făcând contact vizual cu ochii albaștrii ai misteriosului tip.

    -O să-ți răspund la toate întrebările, dar mai târziu. Acum am nevoie de tine vie. Și o să taci, sper!! Lexa dă din cap afirmativ, iar suspectul tip își ia mâna la o parte. Vrei să scapi de tipii ăștia, nu?!

     -Da!

     -Bun! Ascultă, vei face așa cum zic eu, bine?!

     -Daca e un plan prostesc nu mă bag.  Acum Lexa s-a întors la atitudinea de dinainte, adică indiferentă și sarcastică.

     -Ai prins glas se pare. Dintre noi, eu sunt cel care are un pistol. Spune fluturând pistolul.

     -Să zicem că facem ca tine, doar nu mai flutura ăla în fața mea. Uitându-se suspicios la pistol.

     -Și dacă nu las pistolul? Ce faci? Țipi?! Începe să se aproprie de Lexa, fluturând prin aer pistolul.

     -Pe naiba! Pot să am grijă de mine. Doar...ai grijă cu el. Și arată cu degetul înspre pistol, iar respectivul posesor râde ușor. Parcă aveai un plan.

     -Încă îl am. Scoate din buzunarul interior al jachetei un mic pistol și i-l pune în mâna Lexei. Uite ia pistolul ăsta și așteaptă semnalul meu.

     -Păi, stai, și tu?! se uită nedumerită Lexa.

     -O să fie bine! Doar așteaptă!

     Deschide ușa rapid și dispare. Minutele trec și sunetele de împușcături la fel, iar Lexa încă așteaptă semnalul.

     -Of! Ce durează atât?! Eu nu mai aștept nimic!

     Aceasta iese din cameră, căutându-l pe domnul mister. Coboară, evitând trupurile întinse și ajunge în living, unde se află bărbatul care se lupta cu un polițist, în același timp, un altul încercând să-l prindă.

     -Hei! Lexa îi atrage atenția ultimului polițai, împușcâdu-l în spate.

     -Mersi! Se uită surprins la ea. Trebuie să ne cărăm de aici.

     -Stai! Unde mergem!?

     -În curând o să vin o altă echipă de polițiști. Avem la dispoziție 15 minute și 34 de secunde.

     -Wow! Ce precizie! Lexa ușor sarcastică.

     -Nu eu, ceasul.

     -Huh! Ce glumeț ești. Spunând un pic cam dezgustată. Hai, știu o metodă cum să curățăm aici.

    -Hm!??

     În podul casei se afla o bombă pe care Lexa o programează la 3 minute.

     -Și îți distrugi casa pentru că...

     -Toți ăștia sunt corupți. Lucrează pentru cineva.

     -Mai exact?

     -Toate la timpul lor, bluesový. ("albăstrel"- în cehă)

     Cei doi pleacă din casă, urcându-se în mașina lui, îndepărtându-se cât mai rapid de locul marelui măcel. Pe drum, Lexa rupe tăcerea.

     -Acum, ai zis că îmi vei răspunde la toate întrebările. Deci...

     -Ale mele sunt mai importante. Eu întreb, tu răspunzi. Cu detalii dacă se poate.

     În același timp, de pe sensul opus, se zărește o mașină de poliție, pe care cei doi nu o bagă în seamă.

     -Am un sentiment de deja-vu.

     -Prima întrebare.

     -Dacă vrei să știi unde e Kevin, răspunsul este NU ȘTIU!

     -Mie îmi poți spune adevărul, nu cum ai făcut în fața polițiștilor ăia, foarte teatrală apropo.

     -Eu teatrală?!!

     -Lasă vorbăria și răspunde-mi.

     -Off!! Unii oameni chiar nu înțeleg noțiunea de "nu știu".

     În secunda următoare, bărbatul frânează brusc punându-i pistolul la fruntea Lexei. Lexa ușor speriată și călcată pe nervi încercă să controleze situația.

     -Spune odată unde se află Kevin sau o să ai un al treilea ochi!!

     -OK, OK,OK!!!! Uite cum facem. Eu chiar nu vreau un al treilea ochi. Deci nu am nicio idee unde e Kevin, dacă știam nu mai eram aici, ci împreună cu el, poate singuri pe o insulă părăsită, dar te pot ajuta, știu locurile pe unde umblă, prieteni, tot, eu îl cunosc cel mai bine. Presupun că îl vrei mort, ai pierdut pe cineva drag din cauza lui, nu?!

     Bărbatul nu spune absolut nimic preț de câteva secunde bune, rămănând cu pistolul îndreptat către aceasta și privirea se fixează pe cea a Lexei. Aceasta reușind să facă al doilea contact vizual cu cei doi ochi albaștrii.


Hopa! Această imagine nu urmează liniile directoare referitoare la conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Jogging în stil secretCitește această povestire GRATUIT!