Prolog

9 1 0

                        Trecuse deja mult timp si se obisnuise cu gandul ca s a terminat.Invatase ca atunci cand vede o stea cazatoare nu mai trebuie sa-l ceara pe el inapoi.

                  Invatase sa-si traiasca viata asa cum este ea,fara o anumita persoana,fara sa mai astepte cu sufletul la gura un mesaj sau un semn din partea cuiva special .Zilele treceau una dupa alta,iar ea parea ca zambeste din tot sufletul,parea ca s-a obisnuit sa traiasca doar cu jumatate de inima .Desi in unele momente ii parea rau ca viata a despartit doua suflete ce candva erau gata sa lase tot ,unul pentru celalalt.De multe ori se intreba cum s-a putut ,dar era mult prea tarziu ca sa mai conteze, se pierdusera de mult.Sufletele lor rataceau acum in directii diferite ,singure,mai singure ca niciodata ,fara vreo cale de intoarcere.Ea,era in final fericita,dar in unele seri,cand aseza capul pe perna,o cuprindeau fiorii dorului si sute de amintiri ii acaparau inima,era al naibii de greu.Nu l-a uitat ,ii era sufletul pereche ,nu o va face.

       Dar absenta lui nu mai durea , devenise suportabila ,nimic altceva decat obisnuita.

---------------------------------------------------------------------------------

Needitat

Mereu impreunaWhere stories live. Discover now