Lumea e plina de surprize...neplacute

229 19 2

  Inca ma durea capul cand m-am trezit. Toate lucrurile de ieri imi treceau acum prin minte ca un val de amintiri indepartate. Parea ca dormisem doua zile.

  Am incercat sa ma misc,dar era ca si cum corpul nu ma asculta. Dupa ce mi-a trecut durerea de cap a trecut ca prin farmec si acea "anestezie". Un singur lucru putea sa provoace aceste simtome: o pastila Quen. Este o pastila facuta din anumite plante care provoaca pirderea cunostintei pentru mai mult de 3 ore.

   Este o inventie care se fabrica cu mult timp in urma in China. Ea putea provoca mai multe moduri in care puteai deceda(in jur de 5),dar numai daca luai doua pastile Quen in acelasi timp. Daca nu faceai asta nu avea evecte letale.

  Imi reveneam incet-incet din amorteala, cand am constatat ca sunt legata,in picioare, de un stalp. Incerc sa ma eliberez,dar nu izbutesc si ma dau batuta.

  - Ia uite cine s-a trezit! Ne mai ti minte?zise unul din SSAC-isti.

  - Din pacate da. le-am raspuns plictisita.

  - Ar trebui sa fi in extaz! Vei fi prima din Organizatia ta care ii va vedea chipul sefului nostru.

   Nu le-am raspuns. Nu prea voiam sa am aceasta onoare. Seful lor nu e cunoscut ca ar fi lasat vreunul din Organizatie in viata dupa ce l-ar fi vazut.

   - Hey, Charlie! Deschide portile. Vine sefu'.(ultima propozitie a zis-o zambind rautacios spre mine)

   - Bine,deci pe cel idiot il cheama Charlie. Pe cel prost cum il cheama? am zis intorcandu-i zambetul.

   - Nu te aflii in postura de a ma face prost! zice si se apropie amenintator de mine.

  - Calmeaza-te, James. Doar nu ai de gand sa lovesti un om fara aparare,mai ales pe ea. vocea care spusese asta incepuse sa rada necontrolat.(ce e asa amuzant?!)

  Limuzina neagra care intrase pe poarta era acum la mica distanta de mine si de presupusul meu atacator(daca as fi avut mainile libere i-as fi aratat eu!)

  Un tip inalt,cu parul saten si ochi verzi iesi din limuzina cu un zambet pe fata si privirea atintita asupra mea...Nu se poate! Daca as fi avut mainile libere mi-as fi frecat ochii...E cumva un vis urat?! Sa ma ciupeasca cineva! L-as fi rugat pe James,sigur ar fi facut-o cu mare placere. Din limuzina mai coborara si cei patru siberieni.

  - Sa traiti,Sefu'!au zis SSAC-isti in acelasi timp ducandu-si doua degete la tampla si avand un zambet tamp.

  - Buna, James... Salut, Charlie.

  - Ce faci aici?! ii tip nervoasa in fata.

  - Nu ti-ai dat seama? Credeam ca e destul de evident.

  - Nu mai rade atata!(iar il apucase o noua criza de ras) Raspunde-mi?

  -  Imi pare rau ca nu te-ai prins mai devreme. Bine,de fapt nu imi pare. Altfel mi-ai fi stricat planurile.

  - Ce i-ai facut lui Ryan?!

  - Nu iti face atatea griji! Sunt sigur ca ni se va alatura in curand. A, uite-l!

  Ryan iesise dintr-un lift din apropiere. De ce toti aveau acelasi zambet rautacios pe fata?! S-a apropiat incet de noi,parca vrand sa creeze un efect dramatic.

  - Chase Davies... zise Ryan facand o mica reverenta.

  -  Ryan Albrecht...spune si Chase cu acelasi aer de vita nobila.

Viata intr-ale spionajuluiCitește această povestire GRATUIT!