Lasa-mi inima sa te alunge!

Capitolul 18

-Deci de asta nu răspundeai la telefon...
Târfa blondă se pisiceşte langă el si Thos pare sa nu îi pese că am intrat peste ei.
-Ai venit in momentul nepotrivit,colega!
-Colega?spun.Aş putea sa zic ca ne-am uitat gradele,dar tu clar nu ai habar de asta.Ma uit in toata camera şi aud un telefon sunând din living.Îi incui inauntru si smulg telefonul din geanta târfei.
-Iubire,inca esti la Mugla?
-Oh,domnule Volkan...
Plang fals si imi dau silința cat mai mult.
-Hulya?De ce răspunzi tu la telefonul soției mele?
-De ce raspund la telefonul soției tale?Pentru ca ți-am găsit soțiora in pat cu iubitul meu!
Strig si departez telefonul ca sa imi iau o postura serioasa.
-Nu-nu cred asa ceva...
-Vino si ia-ti curva,daca vrei sa o mai gasesti intreaga.Imi pare rau,Volkan.Meriți ceva mai bun decat ea.
Inchid telefonul si il arunc undeva prin spatele meu.Bun,un lucru e gata.
Descui uşa si blonda plange in brațele lui Thos.
-Tu tot nu iti iei zborul,panaramă!?
-Mi-ai distrus familia!striga.
-Nu eşti demnă de o familie!Omul ăla o să iți facă ce trebuie.Asta se intâmplă daca nu îți controlezi apucăturile de centuristă.
Ma duc spre ea si o apuc tare de păr trăgand-o afara.Fiind goala,apuc cearşaful si o imping afara.
-Adună-ți boarfele si iesi dracului din casa mea.Poți sa il iei si pe el,nu mai am nevoi de resturi.
Ma uit spre Thos care strange clanța uşii cu mâna si se uita la mine trist.
-De ce naiba eşti aşa?De ce trebuie tu să imi distrugi toata fericirea?Zi!urlu.Eşti fericit?Te simți mai bine acum?Nu o sa te dau afara din casa,nu pot sa fac asta.Poate e vina mea ca sunt  atat de proasta si sunt buna cu cine nu trebuie.
-Nu eram prieteni?
-Nu pot fi prietena cu cineva pe care il...
Thos asteaptă şi eu eram pe aproape sa scot greseala vietii mele pe gura.
-Las-o baltă.
Dupa un dus si un schimb,ma pregatesc sa plec iarăşi la spital.Ies din camera si imi invârt cheile pe deget.Thos ma urmăreşte cu privirea si se ridică.Ma incalț şi deschid uşa.
-Unde te duci?
-Nu e treaba ta!
-Hulya!mârâie.
-Nicio Hulya la mine.Ți-ai pierdut demult dreptul de a ştii orice fac in viața mea.Se pune in dreptul uşii si nu mă lasă sa ies.
-Dă-te din uşa!Nu am timp de prostii.
-Daca imi spui unde te duci,poate o sa te las.
Şi o idee imi vine in cap.
-Thos,te rog.Yigit trebuie să ajungă din minut in minut.
Fața i se schimonoseşte si işi strange pumnii pe langa corp.
-Cine dracu e Yigit?
-Iub..
-Minți!
Arunc ultima privire in oglinda si Thos sta asezat in spatele meu uitandu-se la fiecare mişcare pe care o fac.
-Ți-aş cere să ma ierți dar e imposibil.
Ma atinge şi ma depărtez.
-Nu ma atinge!Ai atins-o,pielea ta are impregnat mirosul ei.
Işi strange părul disperat şi da din cap negativ.
-Hulya..
-Nu mă aştepta diseara.
Il imping din uşă si plec spre spital.Nu vreau să  ma gândesc la Thos.Chiar daca mintea imi urlă să il dau afară  in şuturi si sa uit de el,inima ma trage inapoi.Telefonul imi suna in disperare si inchid nervoasă.Tot ce conteaza e fratele meu care e inconştient şi nici măcar numele meu nu şi-l aminteşte.Cate necazuri imi mai trebuie să ințeleg cum se simte fericirea?