Capitolul 15

6.7K 404 94
                                    


       
        Îl privesc pe bărbatul din fața mea şi deşi mi se pare cunoscut, nu ştiu de unde să îl iau. Îl cercetez cu atenție, iar în momentul în care ochii nostrii fac contact, realizez de unde îl ştiu. Este acelaşi tip pe care l-am întâlnit în seara aceea în club şi pe care l-am sărutat pe neaşteptate. Amitindu-mi de acest lucru, simt cum obrajii îmi iau foc şi privesc în altă direcție, numai la el nu.

   — Intenționezi să mă ignori? întrebarea sa mă face să îmi întorc privirea spre el, iar zâmbetul care îi apare pe față denotă faptul că râde de mine.

   — Aş putea să o fac? îl întreb la rândul meu, iar sclipirea ce îi apare în ochii nu trece neobservată.

   — Ai putea, dar cred că din moment ce mi-ai oferit un sărut, vei putea măcar să îmi spui şi numele tău. Nu de alta, însă îmi doresc să îmi cunosc vecinii.

         Sunt luată total prin surprindere şi nu ştiu ce mă sochează mai tare, faptul că îşi aminteşte de sărut sau că a spus că vrea să îşi cunoască vecinii, implicit şi pe mine.

   — Vecini?

   — Mă înşel eu sau locuieşti în blocul acesta? îmi indică din cap clădirea din spatele meu, iar eu aprob.

   — Atunci află că eu tocmai m-am mutat aici, ceea ce ne face vecini.

        Îl privesc pasiv şi efectiv nu ştiu ce aş putea să îi spun şi cum să mă comport, mai ales că acum ştiu că îşi aminteşte de sărut.

   — Alexander Pattison! îmi întinde mâna, asteptând să fac şi eu la rândul meu acelaşi lucru. Pufnesc şi i-o întind şi eu pe a mea.

   — Sarah Michelle Prescott! îmi ia mâna de îndată în palma lui mare, iar după câteva clipe mi-o şi eliberează.

   —  Încântat de cunoştință, daca stau bine şi mă gândesc eşti prima persoană pe care o cunosc dintre locuitorii acestui complex.

   — Atunci îți urez succes, căci vei avea multe persoane cu care să faci cunoştință.

   — Nu te contrazic, dar sunt convins că tu eşti cea mai draguță şi frumoasă.
Mă priveşte din cap până în picioare şi îmi face cu ochiul. Văzând că îl privesc urât îşi ridică mâinile şi râzând îmi spune:

   — Stai linistită, căci nu mă dau la tine. Vreau doar să fim prieteni, iar cât despre sărut, ştiu prea bine de ce ai facut-o şi din partea mea e ca şi uitat. Să ştii că nu obişnuiesc să îmi sărut prietenii.
Îmi spune pe un ton relaxat, iar glumița de la final mă face şi pe mine să izbucnesc în râs.

   — În regulă, mi-ar face placere să mai discutăm, dar eu chiar mă grăbesc.

   — Atunci ne mai vedem! dau afirmativ din cap şi încerc să trec pe lângă el, însă mă trage într-o îmbrățisare şi fiind luată prin surprindere, ajung să mă izbesc de pieptul său tare.

   — Am spus că nu îmi sărut prietenii, dar prietenele le îmbrațişez.
Îmi şopteste şi nu apuc să îi răspund căci o voce groasă şi plină de nervrozitate ne ia prin surprindere.

   — Ia-ți mâinile de pe ea dacă nu vrei să ți le rup! la auzirea acestei fraze mă îndepartez de Alex şi mă întorc spre cel ce nu credeam că îl voi vedea prea curând.

   — Aiden?

   — Chiar eu iubito, chiar eu! îmi spune de îndată ce se poziționează în fața mea şi mă smunceşte de lângă Alex, trăgându-mă aproape în brațele lui.

Războiul pasiunilorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum