1.Sunt o simplă femeie!

3.7K 135 48
                                    

Buna! Stiu că așteptați sa aflați ce se mai întâmplă cu Adam în cartea Femeia în viziunea lui Adam. În curând postez un nou articol

Pana atunci va las sa o descoperiți pe Amalia și povestea ei.
Tu ai încredere în persoanele care îți scriu pe Facebook? Cine este în spatele unui profil cu fotografii frumoase?

Nu va mai las mult pe gânduri, va urez lectura plăcută și aștept părerile voastre.

Va astept si pe grupul de Facebook unde puteti cunoaste personajele. Acolo pun mai multe foto si videouri!

  Când m-am înscris la facultatea de Drept nu mă așteptam să am atâtea lucruri de învățat

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Când m-am înscris la facultatea de Drept nu mă așteptam să am atâtea lucruri de învățat. Nu credeam că o să fie atât de greu.

Ce proastă ești, Amalia! Ce a fost în capul tău să faci facultatea asta? La ce te gândeai? Mă privesc în oglindă și văd cât mă obosește perioada de examene. Am slăbit în ultimul timp cel puțin 5 kg.
Nu mănânc, beau doar cafea și nu am timp să îmi trăiesc viața. Abia aștept vacanța. Vreau să plec sa mă relaxez puțin.

Stau în casa prietenei mele de 2 ani. Suntem la aceeași facultate și știu că într-o zi vom avea împreună un birou de avocatură. Ăsta este visul nostru. Ne-am cunoscut în liceu și de atunci facem totul împreună. 

- Amalia? Ai terminat de citit cartea asta? - mă întreabă Carla arătându-mi cartea de pe birou- mă duc mâine la biblioteca și dacă vrei o pot lăsa pentru tine. 

-Da, poți să o duci. Ai învățat pentru mâine? Ești pregătită? -ea râde și se duce în bucătărie, revine cu un castron de floricele.

-În seara asta ne relaxăm. Ne uităm la un nou episod din Game of thrones?- eu mă uit nervoasă la ea știind că nu este bine să facă asta în sesiune.

Carla mereu a fost prietena blondă, nebună, amuzantă. ȘTIU CĂ ORICINE ARE NEVOIE DE O CARLA ÎN VIAȚA LUI. O iubesc dar uneori este prea nebună. 

-Eu nu pot sa mă uit la nimic. Am încă de făcut chestionarul și de trimis oamenilor.- ea pare puțin intrigată dar se așează la calculator căutând un film.

-Eu mă trezesc mâine mai devreme și îl fac. Nu am chef de nimic. Vreau doar să fac ceva relaxant. Ai văzut filmul Everything, Everything? - nu se uită la mine și mă strâmb puțin. 

Ea mereu a fost prietena nebună. În pragul sesiunii ea se uită la filme de dragoste... Și eu am de făcut un chestionar. Trebuie să caut oameni care să îmi răspundă la întrebări și apoi să prezint în fața unui juriu răspunsurile pe care le-am primit. Pare simplu dar este mai complicat decât v-ați imaginat.

-Nu l-am văzut și nici nu vreau să îl văd prea curând. Hai că mă duc în camera mea să termin cu întrebările. 

-Amalia, îmi trimiți și mie un mail după ca să Îți răspund- încă stă cu ochii lipiți de calculatorul casei.

Stăm într-un apartament destul de mare și ce îmi place cel mai mult este că fiecare are baia și dressingul ei. Sufrageria este locul în care mâncăm și locul în care obișnuim să învățăm dar cel mai bine mă simt la mine în cameră. Aici am laptopul meu și coltul meu de citit.

Când telefonul îmi indică un nou mesaj pe Facebook încep sa mă bucur ca un copil mic gândindu-mă că cineva vrea să îmi răspundă la chestionar. Sau cel puțin așa speram.

Vlad Țepeş îmi scria pentru prima oară un mesaj. Nici măcar nu știu când l-am adăugat în lista mea de prieteni. Doamne. Cum să îți pui acest nume pe Facebook? Își bate joc? 

Vlad: Bună! Atâtea întrebări fără răspuns

Decid să nu îi răspund. Cine știe ce obsedat este. Nu intru nici pe profilul lui pentru că mi se pare o prostie să stau să vorbesc cu persoane pe care nu le cunosc și mai ales să le urmăresc pe Facebook.

Vlad: Ești ocupată? Deranjez?

Măcar nu este genul care scrie "cf?" Sau mai rău "ke faki?".
Poate că dacă vede că nu îi răspund, mă lasă în pace.
Ah Amalia, măcar privește partea pozitivă a Facebookului, aici ai păstrat legătura cu toți colegii tăi de liceu, ai șansa să primești de la ei răspunsuri la chestionarul tău. 

Vlad: nu vreau să deranjez dar pot să te ajut. Am citit întrebările și mâine aș putea răspunde la ele.
....
.......

Stau pe gânduri și îmi dau seama că merită o șansă. Mai bine îi scriu că vreau sa mă ajute cu răspunsurile și după îi voi mulțumi și îl voi șterge din listă. 

Dar parcă nu sunt genul care se folosește de oameni. Poate doar îi mulțumesc și atât.

Amalia: Bună ziua, domnule Țepeş! Mă scuzați că răspund atât de greu. Aș fi foarte încântată dacă îmi puteți răspunde. M-ar ajuta foarte mult!

Mai bine vorbesc formal. Nu îl cunosc și nu vreau să lungim vorba.

Vlad: Deci ești studentă la Drept. :)) Nu ai profilul, sincer.

De unde știe el ce profil am eu? Nu am pus pe Facebook ce studii fac pentru că nu îmi place ca viața mea privată să fie publică pe Facebook. Ah da, în prima pagina din chestionar am scris pentru ce îmi trebuie răspunsul lor.

Este ora 11 noaptea și vreau să dorm. Hai mai bine să îi spun străinului să vorbim mâine. 

Amalia: dar ce profil am?
Vlad is typing...
Amalia: stați, nu îmi spuneți acum. Vorbim mai bine mâine. Aștept răspunsul dvs.

Închid laptopul de pe care lucram la niște scheme. Las și telefonul pe noptieră și îmi iau o carte în brațe dar nu pot să citesc. Nu îmi stă gândul la asta. Vreau doar să știu ce are de spus Vlad Țepeş. 

Ce nume. Sigur nu este numele lui real. Bine măcar că nu se numește Vlad Cuceritorul (râd în sinea mea). Și dacă este un nebun? Sau mai rău, dacă este un fost care râde de mine. Niciodată nu se știe ce obsedat sexual sau nebun stă în spatele unui calculator. ...

Mă uit peste conversația cu el și încă scrie Vlad is typing...
Ce scrie atât? Oare să aștept? Parcă mi se închid ochii... 

-----
În viitorul capitol citiți conversația dintre cei doi dar veți afla și câteva lucruri despre viața Amaliei.
Vă las cu o întrebare: voi câtă atenție oferiți persoanelor din lista de Facebook?

Bărbatul de pe FacebookUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum