Capitolul 1

71 6 2

Rachel pov:
Cum am ajuns in halul asta ? Mii de amintiri mi-au trecut prin minte...desi nu aveau legatura cu situatia in care ma aflam.Am incercat sa le gonesc din cap si totodata sa ma gandesc cum as putea iesi din aceasta incurcatura.
Nu v-am spus.. ieri eram linistita in casa mea din Londra si ma uitam la serialul meu preferat cand ma trezesc cu niste oameni la usa care imi spun ca trebuie sa parasesc casa pentru ca acum este proprietatea bancii.
Ma uitam la ei ca vaca la poarta noua (imi pare rau de expresie=)) ) si nu intelegeam despre ce vorbesc .
Dupa ce mi-au explicat situatia si am incercat sa ii conving ca este doar o incurcatura, mi-am luat telefonul si cateva haine si lucruri esentiale in geamantan si am plecat pe strazi ...si iata-ma acum...pe o strada laturalnica...lipsita de lumina vreunui felinar mirobolant...stand pe o banca in ploaia torentiala care parca imi facea in ciuda. Ceva gen:"Na fraiera mica...asta ii bonus...plus ca toata viata ai esuat lementabil ..de ce sa nu ma distrez si eu putin acum??!".Revenind.
Se pare ca parintii mei care ma iubeau nespus de mult...ironic vorbind...noi ne comportam ca dusmanii ...adica ei se comportau asa cu mine desi niciodata nu am inteles cu ce am gresit eu...asa deci...parintii mei au facut un imprumut bancar si ca sa ma distruga si sa ma stoarca pe mine de puteri...l.au facut pe numele meu si ghiciti ce! Nu au platit nici macar o afurisita de rata .Desi am fost gonita de acasa la aproape 16 ani am reusit sa imi termin si liceul si sa imi gasesc un loc de munca...eram traducator pentru limba franceza si germana... a fist o slujba foarte bine platita.Nu aveam o casa foarte mare...era relativ mititica ..dar acum ..in situatia de fata pentru mine era suficient..nu aveam ce sa cer mai mult....dar nuuuu.. se putea sa am parte de bine in viata...of course not...asa ca mi.a fost luata si casa pentru care am muncit aproape 3 ani...desi am mai avut parte si de ajutoare din partea unor prieteni.
Sentimentul de tristete m-a cuprins brusc si nu am putut inabusi hohotul de plans...era o fire sensibila dar puternica in acelasi timp...nu imi placea sa ma exteriorizez...nu de fata cu ceilalti...insa acum...nu am mai putut...prea multe probleme pe care nu le pot rezolva desi am 18 ani(fac 19 in cateva luni).
Frigul se instalase deja in corpul meu si nu am facut altceva decat sa raman in ploaie cu picioarele stranse la piept plangandu-mi de mila in continuare. Am stat asa 20 de minute pana cand am simtit pe umar o mana si am tresarit.
-Hey..scuze...nu am vrut sa te sperii...ma numesc Zayn..
-Oh hey...sunt Rachel..ma bucur sa te cunosc.
-Ce faci aici in ploaie la ora(se uita la ceas) 1:30 noaptea?
-Am avut probleme cu banca , parintii mei si am fost neviita sa imi parasesc locuinta...spun eu...un val de lacrimi impanzindu-mi ochii...
-Oh Doamne...hai cu mine ...spune si imi ia geamantanul...eu ridicandu-ma si mergand in urma lui...coborand in josul strazii unde ne.am urcat in masina lui...

A dat drumul la caldura si eu am inceput sa ii multumesc pentru gesturile sale , spunandu-i ca nu era nevoie

Hopa! Această imagine nu urmează liniile directoare referitoare la conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

A dat drumul la caldura si eu am inceput sa ii multumesc pentru gesturile sale , spunandu-i ca nu era nevoie ...ma descurcam eu cumva (asta numai in vise o credeam).
Mi-am lipit capul de geam si priveam aproape adormita peisajul care se derula printre stropii de ploaie..
Nu dupa mult timp am ajuns la o vila mare ...cred ca avea 3 etaje...nu am putut observa foarte bine din cauza bezneii de afara..am intrat in casa in urma lui  Zayn ..el avand in mana bagajul meu ud fleasca..
Pe canapea 4 baieti se certau uitandu-se la o comedie romantica...am facut cunostinta cu ei si am aflat ca ii chema Louis, Liam, Niall si Harry...si impreuna cu Zayn formau trupa One Direction...formau...nu mi-au spus motivul pentru care au destramat trupa dar nu conteaza in  acest moment .
-Perrie ..iubito..vii putin aici te rog? ...striga Zayn din living...eu eram cu el si ma invarteam prin camera incercand sa ma acomodez cand din spatele meu aud o voce cunoscuta.
-O..buna...Zayn mi-a spus ce ai patit si sa stii ca poti ramane aici ..nu avem ncio problema...apropo eu sunt Pe...spune ea repede iar eu ma intorc spre dansa.
Cand o vad aproape ca imi cedeaza picioarele dar ma tin de peretele de langa mine...iar ea scapa paharul de suc..acesta facand contact cu podeaua..
Lacrimile au inceput sa curga pe obrajii mei si am alergat spre  ea cuprinzand-o intr-o imbratisare,incepand sa plangem amandoua fara oprire
-Surioara...ce dor mi-a fost de tine..spune ea abia soptit...
-Nici nu ai idee...adaug eu...
Perrie..sora mea...mai mare cu 1 an si cateva luni decat mine...sora care a plecat de langa mine la varsta de 7 ani...nu pot sa cred...ea..nu e moarta...nu e moarta asa cum m-au mintit parintii mei...e...e aici ..si e in viata...si acum pentru mine asta e cel mai important...
-Mama si tata mi-au spus ca ai murit cand masina a explodat...
-Imi pare rau ca te-am lasat cand erai asa mica...doar ca ei nu ne-au vrut...eu le-am provocat cele mai multe necazuri asa ca m-au vandut unei familii care chiar m-au iubit ...nu am avut dreptul sa vin dupa tine...m-au amenintat cu politia...a fost ingrozitor..imi pare asa rau...
-Nu mai plange iubita mea...spun eu si ii sterg lacrimile care ii impanzeau ochii ei minunati..
Ne-am ridicat..cu greu...dar am reusit...si ne-am asezat pe canapea incepand sa povestim ce ni s-a intamplat cat am fost departe una de alta...
Dupa ce am terminat de discutat am observat ca baietii stateau pe canapeaua alaturata privindu-ne cu mila...si au venit si ne-au imbratisat.
-Bun venit in familie , Rachel! A spus Louis iar ceilalti l-au aprobat...
Am mai stat putin de vorba..in timp ce mancam un bol cu cereale cu lapte...sincer muream de foame...apoi Perrie m-a conduc spre noua mea camera. Am facut un dus lasand apa fierbinte sa ma linisteasca si gelul meu de menta sa imi curete pielea. Apoi am iesit ,m-am imbracat cu pijamalele de la sora mea si m-am bagat in pat, inchizand ochii... Imediat dupa am simtit cum usa se deschide lasand putina lumina sa patrunda in camera..patul s-a lasat usor intr-o parte si am simtit cum o mana imi mangaia parul..
-Noapte buna surioara...de acum va fi totul bine..nimic nu ne va mai desparti..spune si lasa un sarut pe crestetul capului, apoi iese din camera si eu cad intr-un somn adanc si linistitor.

Heey...cam atat cu acest capitol ...sper sa va placa cartea mea...este prima btw=)))...scuzati-mi greselile ...promit ca am sa il corectez cand voi avea timp...acum incerc sa ma axez pe poveste...inca o data...sper sa va faca placere sa cititi cartea si lasati-mi in comentarii parerile vostree..
Mersiii...puup:****

Since we were 18...Citește această povestire GRATUIT!