metamorfoze (2)

6 1 0

motto: ...și în lumina zâmbetului vostru
ziua de azi s-a repovestit și a avut gustul celui mai aromat fruct posibil

.

în casa-n care ne-am mutat
''înfășurată cum e, cochet, în kimono-ul ei de Pyracantha'',
înaintea noastră a trăit un cuplu de englezi, acum bătrâni trecuți de 90 de ani,
alți doi afaceriști celibatari (însă doar pentru puțin timp)
iar înaintea lor, două familii de refugiați
din timpul celui de-al doilea război mondial:
o familie de japonezi și o alta de poloni.
Pe vremea aceea încă se mai vedeau
de jur împrejur, pe dealuri,
livezile înflorite de măr.

Fiecare a lăsat pe lângă casă
cel puțin un semn al timpului și trecerii lui:
unul ne-a lăsat mărul din mijlocul curții,
un altu' firul acela de Pyracantha pe lângă zidul casei,
iar polonu' e cel care a zidit buncărul ăla zdravăn din beton și piatră
pe care eu m-am chinuit de l-am dărâmat acum câteva veri
și pe locul căruia am ridicat apoi - în semn de victorie - o terasă.
Doamnele, în tot timpul ăsta, și-au continuat desigur una alteia munca,
în grădina de flori.

Bătrânii încă ne mai întreabă de măr, de răsadurile din spatele curții și dacă mai ținem magazia veche-n picioare,
-ne scriu așa, cam o dată pe an, de undeva de prin Yorkshire-
despre ceilați nimeni nu mai știe nimic,
acum urmăm noi,
un drac de irlandez și o bomboană de fată româncă,
dar am înțeles că viața nu se retrage niciodată cu adevărat
din casele în care au locuit oameni vii.

DiscrepanțeCitește această povestire GRATUIT!