Capitolul 109.

10.8K 212 8

”Îmi place cum îți stă cu rochia asta.” Kimberly spune în timp ce mașina trage din parcarea hotelului.

”Mulțumesc, e prima dată când o port.” i-am spus și ea zâmbește.

”Deci, ce s-a întâmplat cu mașina ta?” întreabă.

Trevor și Christian par a fi într-o conversație profundă cu privire la prețul pe metru pătrat pentru o clădire nouă din Seattle.

”N-am nici o idee, nu pornea ieri așa că am sunat pe cineva s-o repare dar Harry a adus deja pe cineva care s-o ia.” am explicat și ea zâmbește.

”Persistent, nu-i așa?” spune.

”Presupun că da. Îmi doresc doar să-mi dea niște timp ca să procesez totul.”  am oftat.

”Ce să procesezi?” întreabă. Am uitat că nu știe despre pariu, știe doar că ne-am despărțit.

”Nu știu, totul. Am multe pe cap acum și încă nu am unde să locuiesc. Simt că el nu ia asta atât de în serios cum ar trebui. Crede că doar poate să facă pe păpușarul cu mine și viața mea. Crede că poate doar să apară și să-și ceară scuze și că totul va fi iertat, dar nu așa merg lucrurile. Cel puțin nu de acum.” am pufnit.

”Sunt fericită că stai în picioare pentru tine.” spune. Sunt bucuroasă că nu cere detalii.

”Mulțumesc. Și eu.” i-am spus. Sunt mândră de mine pentru că am stat așa pentru mine și nu doar am cedat dar în același timp mă simt oribil pentru ce i-am zis azi. Știu că o merita dar nu mă pot abține decât să mă gândesc că dacă îi pasă la fel de mult după cum declară? Știu că undeva foarte adânc, îi pasă de mine, doar cred că nu e destul încât să mă asigure că nu mă va răni din nou.

Asta face, rănește oamenii.

”Ar trebui să mergem în seara asta după conferință din moment ce sâmbătă ei doi vor fi la întâlniri. Vom face ceva cumpărături duminică și vom merge afară în seara asta și poate și sâmbătă. Ce crezi?” întreabă.

”Unde să mergem? Am doar optsprezece ani.” am râs.

”Nu contează, Christian știe o mulțime de oameni în Seattle, dacă ești cu el poți intra oriunde.” ea spune. Iubesc felul în care ochii i se luminează când vorbește despre el chiar dacă e exact lângă ea.

”Bine.” i-am spus. Nu am mai fost niciodată la un club. Am fost la câteva petreceri la casa frăției dar n-am fost niciodată la un club de noapte.

”O să fie distractiv, nu-ți face griji.” mă asigură.

”Ar trebui să porți rochia asta.” adaugă și eu râd.

Restul drumului e petrecut vorbind muncă și Trevor sfârșește adormind, sprijinindu-se de fereastră. Arată atât de tânăr în somn.

Harry's POV.

”Vei fi singur pentru restul vieții tale, și de asta îmi pare rău pentru tine. Eu voi trece mai departe, voi găsi un bărbat drăguț care mă va trata în felul în care trebuia tu să o faci, și ne vom căsători și vom avea copii, voi fi fericită.” 

Cuvintele ei continuau să îmi răsune în cap. Știu că are dreptate dar nu vreau asta. Nu m-a deranjat niciodată să fiu singur, până acum, acum știu ce pierd.

”Te bagi?” vocea lui Jace trece prin gândurile mele confuze.

”Uh, ce?” am întrebat. Aproape am uitat că conduceam.

Își dă ochii peste cap și ia un fum din joint-ul său.

”Te-am întrebat dacă te bagi, mergem la Zayn.” se repetă.

After 2Citește această povestire GRATUIT!