Mergand prin holurile scolii,simteam cum inima imi bate din ce in ce mai tare si stiam ca eram toata transpirata. Niciodata nu am mai fost asa. Niciodata nu am mai fost la scoala fara sa ma pregatesc. Nu pot sa cred ca am uitat sa imi fac temele si sa invat. Daca profesorii ma prind, imi vor da nota mica, ma dor duce la director sau poate ma vor exmatricula!

-  Crystal, termina cu prostiile astea. Toti profesorii stiu ca tu inveti si scri mereu, cu siguranta te vor ierta, ma asigura Shay. Spune-le ca ai fost bolnava tot weekend-ul si ca nu ai fost in stare sa inveti.

- Chiar crezi ca ma vor ierta?

- Pe Cann il iarta mereu, spune ea, dand din umeri.

    Cann era un baiat care avea note destul de mari si era destept, insa era prea lenes si nu isi faceam temele mai mereu. Profesorii il iertau intotdeauna, spunandu-i doar ca trebuie sa se pregateasca pentru data viitoare.

- Dar tatal lui Cann este proprietarul cofetariei din centru, ii spun eu.

- Tatal tau e seriful. Hai Crystal, stii bine ca nu ti se va intampla nimic. Nu mai fi atat de speriata si hai sa mergem odata in clasa.

     Mergand cu ea spre clasa, tot ma gandeam cum am putut fi atat de neatenta. Sambata am petrecut-o cu Max, iar duminca am petrecut-o cu el si cu restul baietilor, la el acasa, in fata televizorului si cu o masa plina de mancare si bautura. Baietii au vrut sa bea acool, dar Max nu i-a lasat ca am fost eu acolo si nu le-a dat decat o bere de fiecare. A spus ca "nu poate risca ca ei sa fie bauti in preajma mea".

     Intrand in in clasa de biologie, l-am vazut pe Max stand pe undeva prin mijlocul clasei. O banca langa el era libera, probabil asteptandu-ma pe mine. Vazandu-ma, a inceput sa zambeasca si a dat din cap spre banca de langa el. Da, era pentru mine. M-am dus si m-am asezat acolo. 

- Ce faci? intreaba el.

- Max, am uitat sa ma pregatesc pentru ziua de azi si acum mor de frica!

    Max, in loc sa ma incurajeze, a inceput sa rada.

- De ce razi?! il intreb, iritata.

- Scumpo, nu o sa patesti nimic. Spui o scuza stupida si gata.

- Dar Max...

     Nu am mai apucat sa spun nimic ca profesorul a intrat in clasa si si-a inceput ora imediat. Abia daca soptise un 'buna ziua'. Ca deobicei, la inceputul orei ne punea cateva intrebari din lectia trecuta. La prima intrebare, ochii profesorului s-au dus imediat spre mine, asteptand sa ridic mana, insa eu mi-am lasat capul in jos si asa l-am tinut toata ora. Profesorului nu mi-a mai zis nimic si asa s-a petrecut toata ziua. La fiecare ora stateam cu capul in jos, fara sa ma uit la profesori. Doamna Klaus m-a intrebat la sfarsitul orei daca ma simt rau, iar eu am spus doar ca ma doare capul. 

     La sfarsitul ultimei ore, am iesit fericita din clasa. In sfarsit mergeam acasa. M-am dus la dulap si mi-am luat geanta, punand in ea cartile si caietele pentru maine, iar apoi m-am dus in parcare, uitandu-ma dupa Max. Dupa cateva secunde l-am vazut stand rezemat pe masina lui. M-am dus fericita la el si l-am imbratisat. L-am auzit chicotind de actiunile mele. Niciodata nu am fost mare fana a afectiunii in public, dar acum era foarte fericita. Sarutandu-ma repede pe buze, mi-a deschis usa de la masina si am intrat repede. In doar cateva minute am ajuns acasa.

- Au venit ai tai? il aud pe Max.

- Nu inca, dar ar trebui sa vina astazi. Astept sa ma sune.

      Cand am ajuns, Max a parcat in fata casei mele si a venit dinou la mine. Am mers amandoi in bucatarie.

- Ce vrei de mancare? il intreb eu.

- Cartofi prajiti?

- Bine.

Crystal ✔Citește această povestire GRATUIT!