-AJUTOR!!!
Tori era răpită de unul dintre tipii care ne-au atacat.
-JACK!!! a strigat Alice.
Am început sa fug după cel ce a răpit-o pe fiica mea. Nu o sa scape. Nu îl voi lasă să îmi răpească fiica. Nu o voi pierde. Mi-am scos pistolul și am țintit la picioare. Atunci am simtit cum îmi intra un glonț în picior. M-a nimerit nenorocitul dracului.
Înainte sa ma lase piciorul am reusit sa trag trei gloanțe după cel ce a luat-o pe Tori. L-am nimerit o data în picior și o data în umăr. A căzut pe jos și a început sa urle de durere.
Alice când a văzut ca eu era jos și Tori era vie și nevătămata, s-a urcat în mașină și a pornit spre noi.
-Tati ești bine? ma întrebat Tori plângând.
-O sa fiu bine scumpa mea. Hai sa ne întoarcem înapoi la masina cat mai repede.
Atunci am vazut ca ceilalți au fugit. Multi erau întinși pe jos în bălți de sânge. Deci am câștigat. Atunci am vazut-o și pe Alice cum se apropia cu mașina. Cred ca urma sa se rupă în doua la cum se grăbea sa ajungă la noi. A oprit la câțiva metri de noi și a coborât tot în fuga.
-Iubitule ești bine? Te rog spune-mi ca ești bine.
-Sunt bine iubire. Nu te speria.
M-am ridicat tot șchiopătând și atunci Alice m-a prins în brate și a început sa ma sărute. Plângea groaznic de tare.
-Te implor dragul meu ai grija. Am crezut ca v-am pierdut pentru totdeauna. Am crezut ca s-a terminat totul. Când am văzut ca el fuge cu fetița noastră și tu cazi jos am crezut ca mor. Nu vreau sa va pierd.
-Iubire te rog liniștește-te. Nu mai plânge dragostea mea. Te rog oprește-te. Sunt aici. Sunt bine iubire. Nu mai plânge.
Si-a pus mâinile pe obrajii mei și s-a uitat direct în ochii mei.
-Te iubesc dragule. mi-a spus ea printre sughițuri.
-Si eu te iubesc draga mea.
Atunci m-a lovit durerea din picior. Totul s-a intunecat în jur. Simteam ca îmi intra o mie de ace încinse în picior.
-Lăsați-mă sa îmi scot glonțul.
-Nu aici iubitule. Trebuie sa mergem într-un loc unde sa putem lucra în liniște.
-Ma omoară.
-Nu o sa mori dragul meu. mi-a spus Daria cu lacrimi în ochi. Nu vei păți nimic. O sa îl scoatem.
-Stiu. Doar ca doare.
-Ce ești tu? O prințesa sau un soldat dur?
-Pupam-ai..
M-a prins de cap și m-a sărutat. Tare și apăsat.
-E mai bine? m-a intrebat ea zâmbind.
-Mult mai bine draga mea.
Am urcat în mașină și am lăsat-o pe Alice sa conducă.
M-a luat somnul de câteva ori. Atunci mi-am dat seama cat sunt de obosit. Ne trebuia un loc unde sa putem rămâne ca sa ne odihnim măcar doua zile. Și unde sa fim în siguranță.
-Cauta o ferma. Sau o casa undeva pe un deal. i-am spus eu.
-De ce?
-Trebuie sa ne odihnim. Și dacă găsești o casa pe un deal ar fi perfect. O sa putem sa ne apărăm mult mai bine.
Dupa vreo doua sau trei ore de condus și de verificat case, am găsit ceva. Era un far și partea buna: era îngrădit. Nu puteai ajunge la el decât dacă îți deschidea cineva poarta. Era perfect. In spate avea un ponton unde am găsit o barca, gardul era din ciment deci nu îl puteau escalada. Și poarta, ei bine poarta era o problema. Era una foarte rezistenta. Și nu ne permiteam sa o distrugem. Deci cineva va trebui sa sara peste gard și sa ne deschidă poarta.
-O sa sar eu. a spus Tori.
-Nu te putem lasă. E prea periculos.
-Trebuie sa o fac.
-Nu trebuie...
-Ba o sa o fac. Tu nu poți. Trebuie sa ai grija de tati. Doar eu o mai pot face. Și o voi face.
-Nu mai o poți opri. Uită-te la flacăra din ochii ei. I-am spus eu lui Alice.
Am iesit din mașină și i-am întins un pistol lui Tori.
-Asta e bun. Îl folosești dacă ai necazuri. De aici ii tragi piedica și apoi țintești și tragi.
-Piedica, apoi țintesc și trag. Am înțeles.
-Bun.
Alice a tras mașina lângă gard, eu m-am urcat pe plafon cu Tori și am ridicat-o ca sa ajungă pe gard.
-Ce vezi?
-E pustiu. mi-a răspuns ea.
-Perfect. Ai cum sa ajungi jos fără sa te rănesti?
-Da. Este o gramada de cartoane și saci mai încolo. O sa sar acolo și apoi o sa deschid poarta.
-Perfect. Sa speram ca sunt doar cartoane și saci.
Tori s-a urcat pe gard și a mers pana la locul unde a spus ca poate sări. Am rămas pe mașină până ce a sărit.
-Esti bine?
-Da da. Stai liniștit.
Am coborât de pe mașină cu greu din cauza piciorului și m-am urcat lângă Alice.
-A reușit?
-Ce crezi?
Chiar în acel moment s-a deschis poarta. M-am uitat la Alice și am zâmbit.
-Vezi? E o luptătoare. Normal că a reușit.
Alice a pornit mașina și a intrat în curte. După ce am coborat am mers să verific poarta. Era destul de ușor de blocat. Și cum era și foarte rezistenta era perfect. Am blocat-o în amândouă părțile și m-am întors la mașină. Eram în siguranță acum.
-Bun. Suntem aici. Treci sa te tăiem. A spus Alice.
-Haha. Ai grija ce lucrezi ca poate la noapte nu te mai ajut.
-Atâta iti trebuie. Poate vrei sa dormi afară.
Am sarutat-o si am intrat sa verificam farul. Am găsit o gramada de lucruri în el. Se pare că cineva îl mai folosise și înainte dar a plecat de mult. Era praf peste tot. Alice a curățat masa pe care urma sa ma taie și a pregătit tot ce ii trebuie.
