Capitolul 78

5.6K 370 108
                                    

CAPITOLUL78

Ce trebuia sa spun, ce trebuia sa fac, cum sa ma hotarasc cand el era in casa mea. Trebuia sa ies la un moment dat din baie. Deja aveam mai mult de o ora de cand evitam sa ies. Ma tot plimbam in baie. Numarasem chiar si pasii, de la usa pana la cada, erau fix 5 daca era pasul mare, 7 cu pasi mici. Numarasem chiar si ceva bucati de gresie. Stersesem de cateva ori oglinda aburita, aerisisem de ''n'' ori incaperea. M-am asezat peste toaleta si mi-am impus sa ma calmez. Am numarat pana la 10 si am respirat adanc, am repetat procedeul. Ma bucuram intr-un fel ca venise. Ma simteam importanta. Asa ma facea el...Pe de alta parte, nu era momentul sa discut cu el. Nu voiam sa il iert asa usor. Oricum, eram constransa sa ies din baie. Stefania urma sa apara la mine, iar Ama era in sufrageria mea. El asculta muzica din cate imi dadeam seama, daca ma luam dupa sunet. M-am ridicat usor, am pasit spre usa si am intors cheia. Stangace am deschis-o. Timid, am pasit in afara ei. Ama statea jos, rezemat de perete. Avea picioarele intinse, iar in mana un pahar cu ceva bautura. Buzele ii erau tuguiate si ma privea fara sa spuna nimic. M-am incruntat usor si am pasit peste el, in drum spre dormitorul meu.

-Nu e ca si cum dispar de aici...a zis in urma mea usor amuzat.

Mda, asa era. Doar ca nu stiam cum sa reactionez. Nu eram pregatita sa las garda jos. M-am asezat pe pat, desi nu aveam stare. Nu stiam ce sa fac. Mi-am frant mainile de emotie si am decis sa ies sa discutam.

M-am asezat in usa, m-am lasat si eu pe jos si m-am rezemat de tocul usii dormitorului. Am oftat usor si mi-am lasat umerii in jos, oarecum impacata cu ideea ca trebuia sa discutam. Mi-am muscat coltul buzei inferioare pe interior, ca apoi sa imi ridic privirea spre el.

-Acolo vrei sa stai? A zis el.

-Mha..am inganat eu.

-Ai parul ud, o sa iti fie frig...Am clatinat din cap si am inspirat adanc. Mi-am umplut plamanii cu aer.

-De ce Ama? Atat am asteptat sa pun intrebarea asta incat instantaneu, ca o eliberare, ochii mi s-au umplut cu lacrimi. Mi-am ferit privirea si mi-am deschis ochii mai bine. Refuzam sa fiu slaba in fata lui. Macar incercam sa lupt.

A dat peste cap tot lichidul din pahar dintr-o singura inghititura. Si l-a umplut din nou dintr-o sticla ce o recunoscusem ca fiind din barul meu personal.

-Nu te-am inselat Ella.

Am zambit amar si am clatinat usor, aproape insesizabil din cap. Mi-am ridicat privirea si l-am fixat cu cea mai patrunzatoare uitataura a mea.

-Atunci, tu cum ti-ai explica daca ti-ai vedea iubitul cu o alta tipa tinandu-se de mana in fata ta? Cum ar parea?

-Nu ne tineam de mana, ma tinea de brat si e o simpla amica.

-Atat de simpla e amicitia voastra incat ati aparut in club impreuna. Nu conta ca tu, official, aveai o iubita. Sau poate nu aveai...Am facut o pauza semnificativa, apoi am continuat. De aceea mi-ai spus ca nu ma iei cu tine, aveai nevoie de libertate?

-Ella stii ca nu e asa..

-Acum daca ma gandesc, s-ar putea sa ai pretentia sa iti dau eu explicatii, cum de am aparut dracului fix in clubul acela.

-Exact, de ce ai iesit in seara aceea? A intrebat el.

Am pufait nervoasa si am dat lehamite din mana.

-Serios?!

-Foarte! A mai baut din lichidul maroniu. Era un whiskey, Jameson mai exact. Apropo, vrei si tu? a zis el intinzandu-mi paharul.

Da. Voiam si aveam nevoie. M-am ridicat usor si m-am dus sa iau paharul. Mi-am pus degetele peste el, iar Ama m-a prins de bluza de pijama. M-a tras usor in jos si mi-a facut semn din privire sa iau loc.

-Daca tot impartim paharul...a zis in semn de scuza. Nu era o idee prea buna sa stau langa el, insa oricum sticla era aproape goala.

M-am asezat in pozitie lotus si am intins paharul spre el. L-a umplut si am baut dintr-o singura inghititura mai mult de jumatate. M-am strambat, apoi m-a ars pe interior lichidul ce se scurgea usor spre picioarele mele.

-Ce ai patit la frunte, a intrebat el.

-Am facut cunostinta cu usa biroului. Acum ne-am imprietenit.

-Vad ca ai cusaturi...

-Semne ale prieteniei, suntem legate pe veci..

-Hai sa plecam in vacanta impreuna, a zis el.

Nu era normal. Venea asa nonsalant la usa mea, fara apasari si griji si imi spunea din senin sa plecam in vacanta. Oare el nu simtea ce simteam si eu??

-Nu! De data asta nu se mai intampla. Poate ma trezesc inlocuita pe ultimii 5 metri. Nop. De data aceasta e randul meu. Ma pacalesti o data, rusine tie, ma pacalesti de doua ori, rusine mie.

-De ce nu accepti ca a fost o incurcatura aiurea? Stii ca nu ti-as fi facut asa ceva, Ella...

-Nu, nu incepe cu scuze fara sa imi dai explicatii. Oricum nu am sa te pot uita faza...

-Atunci ce rost au explicatiile pe care mi le ceri daca nu vei uita incidentul neplacut? A zis el.

Chiar asa, ce sens avea?? Nu acesta era scopul, sa uit, sa iert,sa fiu fericita?

-Pentru linistea mea sufleteasca...

-Ella, inca o data. Ana e o simpla amica. Aveam nevoie de timp sa ma linistesc. Trec printr-o perioada foarte incarcata in viata mea, am multe pe cap. Nicio secunda nu m-am gadit sa te insel. La dracu', nu ca nu m-am gandit sa te insel, nu m-am gandit la alta femeie de cand te-am cunoscut. Si sunt sincer, Ella. Crede-ma, te rog.

-Ceea ce am vazut nu imi spunea asta. Insa trecand peste, de ce nu discuti cu mine? Am dat peste cap si cealalta jumatate de pahar, l-am reumplut si i l-am intins. Aceeasi arsura, aceasi atingere peste degete din partea lui. Fiorii care imi cuprindeau corpul i-am pus pe seama lichidului maroniu.

-E complicat, nu e momentul sa discutam acum, asta e alta discutie..

-Ha! Daca tu crezi ca eu o sa mai am alte discutii cu tine, te inseli..

Fraza ce abia i-o spusesem l-a uimit. A ramas cu buzele departate si paharul in aer.

-Ce vrea sa insemne asta?

-Ca indiferent de explicatiile pe care mi le dai, noi nu vom mai fi impreuna.

Avea expresia unui om socat.

Umbre la apusUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum