Dintr-o greșeală

26

  6 ani mai târziu...

    Mă trezesc din cauza unui lucru care mă gâdilă. Imediat cum deschid ochii observ părul negru răsfirat pe toată perna mea. Mă ridic și mă îmbrac cât de repede pot. Chiar nu vreau să o trezesc pe domnișoara pe care am uitat complet cum o cheamă. Imediat ce m-am îmbrăcat și m-am încălțat am ieșit din apartamentul femeii. Urc în mașină și mă uit la ceasul telefonului. Voi pierde avionul. Norocul meu că am bagajele în portbagaj și pot pleca direct spre aeroport.

/////////////////////////////////

  Alarma sună neîncetat. O opresc și mă ridic din patul meu foare comod. Merg la baie îmi fac un duș și mă spăl pe dinți. Îmi i-au lenjeria și hainele pregătite de ieri apoi mă îndrept spre bucătărie.

  —Neața! Le spun eu lui Dylan și Ash.
  —Neața prințesă. Spune Ash.
  —Neața. Vrei niște ochiuri? Mă întreabă Dean.
  —Sigur. Spun și mă așez la masă.

    După ce am luat micul dejun am pornit spre aeroport. Urmează un zbor foarte lung.
   Urcăm în avionul nostru și din păcate nu avem locuri unul lângă altul. Mă așez la locul meu, cel de lângă geam și îmi conectez căștile la telefon pornind muzica. După câtva minute observ că se pune cineva lângă mine. Nu prea mă interesează. După alte câteva minute stewardesa ne anunță că com decola așa că îmi scot o cască din ureche pentru a asculta instrucțiunile. Îmi prind centura așa cum îmi spune aceasta apoi din curiozitate mă uit în dreapta mea. Pentru o secundă am uitat să mai respir. Era el, îl recunoșteam chiar si după 5 ani. Părul negru care acum câțiva ani era răvăsit acum este mai scurt, iar ochii verzi analizează fiecare mișcare pe care o face stewardesa. Îmi întorc capul în partea cealaltă pentru a fi sigură că nu mă va recunoaște apoi îmi bag si cealaltă cască în ureche și încerc să îmi văd de treabă.
   A trecut cam o oră de când nu m-am mișcat pentru a nu atrage atenția însă îmi e cam sete si realizez că apa mea a rămas la Ash. Am două opțiuni, nor de sete sau mă ridic și îi cer voie să trec, însă astfel voi fi recunoscută. După câteva minute decid că trebuie să beau apă, e ori asta, ori mă omoară Rose că nu am ajuns la nunta ei. Respir adânc apoi mă ridic.

  —Îmi dai voie te rog? Întreb eu politicos pentru a îmi face loc.
  —Acesta ridică ochii din telefon si când se uită în ochii mei îi mărește.
  —Ce...ce faci aici? Se bâlbâie el.
  —Vreau să trec! Spun eu serioasă.
  —Ce faci aici, aici. Spune el.
  —E un avion, nu am voi să fiu aici? Întreb eu ironică.

   Acesta îmi face loc să trec iar eu mă îndrept spre scaunul lui Ash. Acesta avea locul la margine.

  —Îmi poți da apa te rog? Îl întreb eu.
  —Sigur, dar ce e cu tine? Îți e rău? Întreabă el.
  —Nu, dar dacă îți spun lângă cine stau ți se ace ție rău. Spun eu.
  —Spune. Îmi zice acesta curios.
  —Noah. Îi spun eu serioasă.
  —Nu pot să cred. Spune el surprins.
  —Ce nu poți să crezi? Întreabă Dean care acum era lângă noi.
  —Stau lângă Noah. Spun eu.
  —Poftim? Întreabă el surprins.
  —Tu de ce ai venit? Întreabă Ash în timp ce îmi dă apa.
  —Voiam să îți arăt ceva la baie. Spune Dean zâmbind.
  —Angel, poți sta pe locul meu până mă întorc. Spune acesta zâmbind si se ridică să plece.
  —Nebunilor. Spun eu râzând si mă așez.

/////////////////////////////////

  Au trecut mai bine de 5 minute de când Angel a plecat. Mă ridic și o observ cu câteva rânduri mai în spate. Aha deci. Mă așez și îmi văd de treburile mele însă doar ea e în gândul meu. Nu am mai văzut-o de 5 ani. Nu s-a schimbat prea mult, e la fel de frumoasă. Trebuia să mă gândesc că va fi invitată la nunta lui Rose. Nu se putea altfel. După alte câteva minute o observ că e din nou lângă mine.

  —Îmi dai voie te rog? Spune aceasta și face semn spre locul de lângă mine.

  Mă feresc puțin și o las să treacă.

  —Credeam că ți-ai găsit loc mai în spate. Spun eu.
  —Nu e treaba ta. Spune ea.
  —Ești sigură? Spun și mă apropii de ea punându-mi mâna pe piciorul ei.
  —Ce...ce faci? Întreabă ea când vede că îmi bag mâna pe sub rochia ei galbenă de vară.
  —Sincer? Cred că încerc să te seduc. Spun uitându-mă în ochii ei.

  Aceasta își pune mâna la gură pentru a își înăbușit un geamăt atunci când degetele mele ating materialul chiloților ei.

  —Te aștept la baie, dacă a funcționat. Șoptesc eu la urechea ei zâmbind.

   Mă ridic și merg spre baie iar după niciun minut apare și ea. O trag în toaletă și o sărut. Mi-a lipsit corpul ei, si observ că si ei ia lipsit al meu. Observ că sărutul ei a devenit mai neîndemânatic decât era, semn că nu a mai făcut asta de mult.