Judecata

42 5 0

Pereţii se ridică, tavanul se închide.

De pământ, o persoană se desprinde

Şi cade prin parchetul negricios.

O flacară apare din locul în care a fost.

Un altul se ridică,

De data asta, tavanul se despică.

Toţi tac şi doar privesc

Cum în centru, doi copaci cresc.

Unul se întinde, să-i atingă vrea,

Dară cade şi el prin podea.

Un bătrân ce-n colţ stătea

Le-a şoptit: "Toată viaţa-i fuse rea..."

Toţi cu ochii-nlăcrimaţi

Stau pe jos aliniaţi

Gata să-şi primească pedepsele,

După cum le-au fost destinele.

Din stânga apare-un om c-o şurubelniţă

Cu care scobeşte în copac o uşita.

Mai repetă asta o dată,

Doar că în podeaua umflată.

Pe-o uşa apare un căţel,

Pe cealaltă, un bătrânel.

Bătrânelul pe unu-l salvează,

Căţelul pe restu-i devorează.

Culegere de poeziiCitește această povestire GRATUIT!