Previous Page of 2Next Page

nuvela la tiganci demonstratie

spinner.gif

~ Nuvela Fantastica ~

Prozator,dramaturg , eseist si om de stiinta, Mircea Eliade ramane unul dintre marile personalitati ale Romaniei.

Opera literara "La Tiganci" este o nuvela fantastica incadrandu-se in aceea literatura de tip modern , narativa, caracterizata prin mister , suspans, incertitudine, surpriza.

Fantasticul Eliadesc pune problema dintre sacru si profan.

Sacrul presupune un timp si un spatiu primordial, mitic cu date de dinaintea creatiei cand universul se presupune ca era intr-o armonie toatala.

Notiunea de profan acopera realitatea concreta ,obiectiva , cronologica, istorica.

Mircea Eliade sustine ca realitatea inconjuratoare este banala in aparenta si ca prin har putem avea relatia sacrului.

Semnificatia titlului, este o hierofanie si are valoare simbolica, reprezentand spatiul din cealalta lume, care nu este neaparat moartea, lumea sacrului in care protagonistul patrunde traind un timp mitic, necronologic si recuperabil.

Tema principala este aceea a relatiei sacru-profan, la care adaugam cateva teme secundare. Erosul, iubirea neimpartasita pentru Hildegard. Logosul, discutiile interminabile din incipit. Creatia, natura artistica esuata a protagonistului. Moartea, posibila semnificatie a finalului.

Perspectiva narativa poate fi privita in dublu sens, una a naratorului obiectiv, impersonal, dublata de cea a protagonistului care traieste o experienta definitiva, care sesizeaza nefirescul ei si care se straduieste sa-i dea un sens.

Discursul este organizat in 12 secvente, respectiv 8 episoade intr-o constructie riguroasa specifica fantasticului. Se dezvolta 2 planuri existentiale, pe deoparte cel real , obiectiv, respectiv profanul si pe dealta parte cel ireal, fantastic, respectiv sacrul, miticul. E o pendulare a personajului care trece dintr-o lume in cealalta.

Episodul intai reprezinta incipitul cu urmatoarele functii:

- descrie in mod credibil , verosimil, cadrul in care debuteaza actiunea, Bucurestiul in care a trait scriitorul, cu elemente pitoresti de tipul tranvaiului, a oamenilor predispusi la conversatie sau atmosfera balcanica cu excesul caldura torida compensata de gradini umbroase. Este evident motivul conversatiei, respectiv tema logosului in abordarea atat despre casa tigancilor tratata ca un spatiu impur cat si discutia despre colonelul Lavraince. Relativ la urmatorul episod se poate intrevedea o paralela cu acest scriitor aventurier care va cadea victima in luptele de elierare a Arabiei, paralela cu protagonistul care el insusi este supus unei situatii limite. Parcurge un drum intre viatza si moarte. Hotararea de a se intoarce sa-si recupereze partiturile de la Voichirnovici reprezinta chiar intriga nuvelei.

Episodul al doilea reprezinta planul irealului, respectiv momentul intrarii personajului in cealalta lume. Gavrilescu descopera gradina "La Tiganci" ,acest loc misterios inserat in lumea banala ca pe un loc magic care-l ispiteste.Poarta este simbolica iar tanara fata poate fi o prima calauza.

Cele doua lumi sunt de cateva ori intr-o corespondenta in constiinta personajului si ecoul tanarului este primul moment al trairii simultane in ele.

In acest demers al initierii baba poate fi echivalata unui maestru initiator iar taxa ceruta respecta un tipar mitic , descoperim un element comun cu fantasticul fabulos si anume cifra magica trei , trei discutii in tramvai, pierde de trei ori tranvaiul, sunt trei fete , baa ii cere 300 pentru trei ore.

Secventa dezvolta un motiv literar ce va revenii, si anume cel al ratarii in arta "sunt artist...pentru pacatele mele am ajuns profesor de pian".

Discutia despre ceas este momentul in care cititorul realizeaza ca timpul cronologic,fizic, trait de personaj in lumea reala nu mai corespunde timpului scaru fara dimensiune in care intra odata cu aceasta aventura.

Previous Page of 2Next Page

Comments & Reviews

Login or Facebook Sign in with Twitter
library_icon_grey.png Add share_icon_grey.png Share

Who's Reading

Recommended