Extinction -in curs de traducere.

Capitolul 9

Atmosfera din lift este liniștită.Amândoi ne luptăm să respirăm,chiar dacă avem diverse lovituri.În a doua secundă am îndrăznit să mă uit la Harry și am realizat că el e mai rău decât mine.Pielea din jurul ochiului său drept este de un mov urât,unele dintre părți pot fi și negre.Buzele lui rozalii sunt mai jos de mijloc sparte, sângele vișiniu țâșnind fără milă.Cea mai șocantă parte din apariția lui este gâtul.Pielea este roșie din cauza strânsorii teribile a lui Will.Unele părți sângerează.Pot vedea degetele lui Will pe gâtul lui.

Mă simt ciudat din cauză că am scăpat dintr-o bătaie doar cu o vânătaie pe braț și cu o buză spartă ca a lui Harry.Trecând peste tot scandalul,chiar nu m-am mai gândit la consecințele din bătaia anterioară.Ce se va întâmpla când vom ajunge la parter?O femeie cu vânătăi pe corp este ceva complet normal.Dispăruții, de obicei, apelează la violență.Ce nu e normal e un Dispărut care pare că tocmai s-a luptat cu un urs negru.

Nu cred că oamenii își vor da seama imediat de leziunile noastre, dar cu siguranță vor observa uniforma lui Harry pătată complet cu sânge.

Liftul a ajuns prea repede și frenetic m-am uitat la Harry, urând că nu am speranță.Mormăitul care a ieșit din gura lui Harry indica faptul că nu stătea într-o poziție bună pentru o comandă solidă.Am realizat imediat.Nu sunt sigură dacă voi fi în stare să fac ceea ce încerc.M-am îndreptat spre Harry în timp ce ușile se deschid.

"Nu,nu poți să mă duci acolo." am țipat, având lacrimi false curgând pe obrajii mei. Nu sunt atât de greu de creat după ce viața mea a luat o întorsătură drastică cu doar câteva zile în urmă."Ajutor!"

Țipetele mele sunt puternice și se aud destul de tare încât să atrag atenția tuturor.Prima dată,Harry s-a uitat la mine surprins, dar imediat s-a schimbat.

"Mișcă." comanda lui Harry, chiar dacă autoritatea din spatele ei e falsă, mi-a dat fiori pe șira spinării.Mi-am dat seama că el încearcă să fie gentil,în timp ce și-a pus mâinile în jurul meu ca să mă împingă afară din lift."Am zis să mergi."

"Ajutor!Vă rog.Cineva să mă ajute!Mă va duce la bordel.Vă rog!" Am înscenat alt țipăt în timp ce Harry aproape mi-a prins brațul rănit,aproape de rană.

Nu trebuie să mă uit ca să simt fiecare pereche de ochii a oamenilor din cameră.Privirile lor mă străpung și nu sunt foarte sigură dacă lacrimile îmi sunt reale sau încă false.Ce dacă nu se prind de această șaradă?Știu ce s-a întâmplat cu Will, deja au fost informați despre planul nostru de evadare?Un fior de gheață a trecut prin corpul meu, chiar dacă transpir.Nu vreau să fiu violată,nu vreau să fiu violată!

Am continuat să spun propoziția asta patetică în mintea mea în timp ce Harry m-a forțat să merg.Și-a dat seama că devine prea forțos.E insuportabil.Îi pasă?

"Hey,Harry.Ai nevoie de o mână de ajutor?" și vocea și accentul îmi sunt necunoscute.Pot spune că nu e de pe-aici.

L-am lăsat pe Harry să-mi prindă și celălalt braț, părând că deține controlul asupra mea."Nu.Am eu grijă de ea acum."Harry se uită cu asprime în ochii mei precum oceanul,în timp ce spune asta și dacă nu aș fi știut-o mai bine, aș fi crezut că strălucirea lui e reală.Un chicotit dezgustător a modificat mersul nostru în timp ce a ieșit din gâtul Dispărutului.Chiar dacă vocea lui sună groasă, probabil din cauză că a fumat prea multe țigări în timpul vieții lui.Am rupt contactul vizual cu Harry și l-am văzut pe bărbatul care râdea la noi.Seamănă perfect cu Eric, Dispărutul pe care eu și Harry l-am întâlnit la etaj.Sunt amândoi bătrâni, grași și foarte îndrăzneți.

"Cum ai lăsat-o să obțină ceea ce e mai bun de la voi?Are ceva forme.Ei bine,bănuiesc că are și un piept drăguț..."

Aș vrea să modific poziția noastră ca să-mi acopăr pieptul, dar nu vreau să îl deranjez pe Harry.

"A învățat să se apere bine." Harry a pășit spre mine,făcându-mă să fac un pas înapoi,spre ușă."Nu va mai fi o problemă."

M-am uitat spre bărbat cu o falsă speranță în timp ce m-am depărtat de Harry."Ajută-mă, te rog." mulți Dispăruți se uită la noi curioși, cu o privire lacomă pe fețele lor.

Harry m-a împins iar spre ușă, cu dexteritate."Oh,taci."

Cu un mormăit care m-a făcut vânătă la față,bărbatul a spus."Ooo.E o fetiță rea.O voi vizita mai târziu.

Umanitatea e la pământ dacă fiecare bărbat se poartă ca asta.Dacă eu și Harry scăpăm,unde este un loc sigur pentru mine?E greu de crezut că voi putea găsi un adăpost sigur pe Pământ.

Cu o ultimă privire malefică,bărbatul bătrân s-a întors și și-a văzut de treabă.Eu și Harry am auzit liftul bipăind și ne-am așezat pe poziții.Știm că trebuie să părăsim clădirea cât de repede putem.

Corpul înalt al lui Harry mă ascunde în timpul traseului nostru.Pentru a părea credibilă-înafară de faptul că mulți oamenii încă sunt interesați-am scâncit slab tot timpul când Harry mă ținea.

Ușile liftului s-au deschis în timp ce am trecut afară din clădire, prin ușile de sticlă.

Harry și cu mine am păstrat înscenarea noastră până când Harry m-a " aruncat " pe scaunul pasagerului a mașinii.Pielea e un lucru comfortabil pentru corpul meu inflamat, parfumul lui Harry- care era peste tot prin mașină, e o ușurare pentru nările mele.În clădirea în care am fost mirosea a sare și urât, dacă asta ar fi fost posibilă.

Harry s-a așezat pe scaunul șoferului.În sfârșit, se poartă ca un om rănit."Îl voi omorî, la dracu. " nu am răspuns, știind că Harry vorbește cu el, fără să aștepte sau să vrea un răspuns.

A întors mașina și automobilul mare a demarat departe de clădirea întunecată.Nu vreau să mai văd încă o dată locul ăsta, chiar dacă în adâncul meu știu că nu va fi ultima dată când voi vizita un loc atât de sinistru.

După câteva minute în care mi-am ținut respirația și m-am gândit la ceea ce s-a întâmplat,din nou și din nou, am vrut să îi mulțumesc lui Harry."Mulțumesc!"

Harry pare luat prin surprindere și nepăsător de lauda mea.Fără nimic înafară de o încuviințare simplă, Harry a continuat să conducă fără să îmi mai dea atenție.Chiar și după o luptă,Harry nu s-a schimbat.

"Nu m-ai putut lăsa cu el,nu? " tonul meu era scăzut și mi-a marcat prezența.

"Clar am uitat despre toate întrebările pe care mi le-ai pus."

"Nu mă placi foarte mult. " am observat.

"Nu o lua personal." Harry s-a lăsat pe spate în scaunul din piele, arătându-și enervarea.

Mi-am mușcat buza și m-am abținut din a vorbi.În loc, am observat împrejurările și am strudiat copacii groși pe lângă care treceam.A mai trecut un minut până când curiozitatea a apărut din nou."Unde mergem?"

Cu o expirație ascuțită, Harry a răspuns. "Nu trebuie să-ți faci griji."

"Ce poetic din partea ta..." l-am complimentat sarcastică, nervoasă din cauză că nu îmi va spune nimic."Cel puțin,îmi datorezi o explicație."

Harry și-a țuguiat buzele, făcând sângele proaspăt să treacă peste pielea aproape janghinoasă."Nu îți datorez nimic, așa că taci înainte să te las pe stradă."

Furia fierbe în mine și am văzut urmele degetelor lui Will și m-am calmat.Este complet copilăros să simt ceva despre recunoștiința față de superiorul meu.

Probabil, fiindu-i milă, Harry a oftat și a spus."Mergem la tata.Poate el are o idee în legătură cu ce a-m putea face.Totul s-a întâmplat acum câteva minute și va fi drăguț dacă te-ai opri din a mă bate la cap în legătură cu răspunsurile pe care nu le am." Furia lui Harry este prezentă în tonul lui.

Am rămas tăcută și m-am uitat iar la Harry pentru ultima dată,înainte de a mă holba pe geam, cu fluturi de frică și speranță în stomac.