Fighting For My Love *A Werewolf,A Vampire,A Demon,An Angel And A Neko *

spinner.gif

-Sara!!unde mama dracului este fata asta!?!
-Tocmai a iesit afara,cred ca duce gunoiul…
-Ii arde de plimbare?!trebuie sa imi pregateasca cina!mor de foame!!


‘Numai pot….pur si simplu numai pot..’Lacrimile dulci se prabuseau cu zgomot pe obraji-mi fierbinti.Sughitam in vreme ce maream pasul.
Padurea nu era departe de casa mea,trebuia numai sa traversez parcul,iar la ora asta a serii este destul de pustiu…
Soarele este gata sa apuna,lasand locul pe bolta cereasca,reginei noptii.Isi trimite ultimele raze aurii spre pamantul inghetat..Suntem in mijlocul lunii octombrie iar vremea incepe sa se strice in fiecare zi.
Vantul imi ravaseste parul déjà ciufulit…de mana tatei.
Ar fi cazul sa ma prezint si sa va istorisesc pe scurt despre ce este vorba in aceasta poveste,dar sa va impartasesc si ultimele mele ganduri pentru a putea intelege de ce am ales o cale usoara si grea in acelasi timp,o cale pe care va voi prezenta in cateva minute..
Numele meu este Sara,sunt un copil infiat,acum in varsta de saisprezece ani…Nu mi-am cunoscut parintii,m-au gasit abandonata langa un lac,in mijlocul padurii.In imprejurarile in care s-au descotorosit de mine,nici nu ma trage inima sa vreau sa ii vad macar,dar sa ii cunosc,sau sa le vorbesc?
Familia care m-a adoptat de la centru,acum 14 ani,au parut chiar draguti si intelegatori,in primii ani,insa pe vreme ce am crescut au inceput sa isi arate adevarata fata..
Au devenit violenti si m-au supus la treburi grele,pe care niciun copil nu ar trebuii sa le fac…inca port imprimate pe spate urmele pumnilor tatei sau..biciul mamei.
Dar acestea sunt lucruri trecatoare,care vor fi uitate si cu noroc poate nu vor fi nici cunoscute de restul lumii…Planuiesc sa imi curm suferinta..pur si simplu numai pot indura.
Bataile zilnice,vorbele grele si ochii rai ai celor care ar trebuii sa imi fie prieteni si sa ma sprijine.De aceea ma indrept spre padure,spre lacul in care am fost gasita…acolo unde cosmarul meu a inceput ,acolo se va si termina..
Am trecut prin parc cu usurinta.Am evitat ochii mirati ai catorva cupluri care isi petreceau frumoasa dupa amiza in aer liber.Am lasat capul in jos si pur si simplu am tinut drumul drept..
Lacrimi inca imi curgeau din ochi,oprindu-se pe buzele inghetate de vantul aspru.Le inghiteam amaraciunea,iar la fiecare noua lacrima apara alta care sa ii ia locul.
Mainile imi tremurau,de plans si frica…inima si creierul numai erau pe aceeasi unda.Inimii ii era frica de consecinte insa creierul ramanea ferm in convingerile sale…ma imboldea sa nu ma opresc caci o alta sansa la o viata mai buna nu am..
Acolo,sus,poate voi avea norocul sa patrund in lumina…iar de nu si focul ma v-a cuprinde,ei…asta este.Inseamna ca odata ce m-am nascut sub o stea scaldata in suferinta numai scap de ea nici dupa moarte..
Am sarit peste crengutele rasfirate pe covorul de frunze ruginii.Am evitat micile gropi lasate in urma de vanatori si am urmat susurul trist al apei…
Puteam de aici sa aud plansul lacului meu..de fiecare data cand mi-a fost greu el a fost acolo pentru mine.Un prieten tacut caruia i-am spus cele mai mici si cele mai mari secrete ale mele si niciodata nu m-a judecat,speram sa nu o faca nici in seara asta,iar apa sa ii fie tulbure pentru ca sfarsitu-mi sa fie cat mai rapid si mai putin dureros..
Si el,ca de obicei era cu mine…Ajungand in poienita mea secreta,am observat partea cea mai adanca a lacului.Intradevar apa ii era furioasa creand valuri asemeni marilor inspumegate.
Inima a inceput sa imi bata mai tare si parca o soapta imi spune sa nu o fac…ca este o alta cale,insa nu am vrut sa mai ascult de nimeni in acea seara decat de mine.
Am scuturat capul nervoasa incercand sa inlatur vocea care reprezenta doar o poarta spre vechea mea viata plina de dezamagiri si regrete..
Mi-am sters ultimele lacrimi cristaline apropiindu-ma din ce in ce mai mult de malul lacului…Valurile parca au devenit mai puternice si asa si vantul care le rostogolea.Glasul sters al unui corb se auzea in zare...Fosnetul frunzelor miscate de curentii de aer a devenit asemeni unei melodii de pian melancolica.
Fiind in pragul mortii toate aceste lucruri,aceste detalii pe care inainte nu le luam in serios chiar atat de mult,au devenit magice..
O data cu soarele care se retragea mi-am inchis si eu ochii.Am luat o ultima gura de aer si am simtit vantul mangaindu-mi fata pentru o ultima oara.
M-am aruncat fara ezitare in apa rece precum gheata.Nu exagerez.Era foarte rece..parca m-as fi aruncat in zapada pura si nu in apa…
Nestiind sa innot,m-am prabusit in adancimea intunecata cu usurinta.Am deschis ochii pentru a-mi vedea vechiul prieten in mediul sau natural..de cand l-am descoperit si pana acum nu am indraznit sa ma aventurez in largul sau..si doar pentru ca imi era frica sa nu ma inec.Insa azi,aceasta teama a devenit salvarea mea..
Bratele lacului reprezentate de uriasele alge m-au cuprins in imbratisarea lor mortala.M-au atras mai aproape de ele,spre adancul lor..
Simteam greutatea apei apasandu-mi corpul ranit,insa nimic nu ma oprea.Am inchis iar ochii simtindu-mi inima batand din ce in ce mai incet …
‘Asta este…este sfarsitul,in sfarsit am scapat..’au fost ultimele mele ganduri inainte de a ma scufunda intr-un intuneric guvernat de o liniste apasatoare..inima s-a oprit iar trupul a inceput sa imi amorteasca..

‘Innotam impotriva valurilor incercand sa le demonstrez forta.Am ras cand am observat ca am reusit sa innot mai bine de doua ore fara ca un muschi sa imi oboseasca.De abia astept sa ii spun lui Dark ca mi-am batut recordul,o sa innebuneasca!
Dar,exact cand eram gata sa ies,am simtit o alta prezenta…era un om.Nu mi-am dat seama daca era fata sau baiat pana am vazut-o…Privea absenta valurile create de vantul nastrusnic.Lacrimi amare ii se scurgeau din ochii sai albastri,prelingandu-se pe obrajii de portelan pana intalneau buzele sale subtiri.Parul roscat ii era pieptanat de vant,intr-un mod violent dar romantic..i-a acoperit o parte a fetei dandu-i o alura demonica..cu ochii sai sclipind a ura si durere..era o imagine pe care nu o voi uita niciodata,iar apoi s-a aruncat deodata in apa lacului.
Am strigat-o ,insa in zadar se prabusise spre strafundurile reci déjà.Vantul a devenit mult mai impulsiv si parca incerca sa ma opreasca si el din a o salva.Insa nu am facut-o,nu m-am dat batut.Nu-I cunosc motivele dar nici o creatura dispunand de asa frumusete nepamanteana nu ar trebuii sa incerce sa isi curme viata..
Am inotat spre locul in care am vazut-o sarind,insa fara simturile mele nu as fi reusit sa o gasesc..Algele i-au incojurat corpul asemeni unui giulgiu…sumbru si inspaimantator.
I-am apucat mana micuta in a mea ,tragand-o spre corpul meu.Am adus-o in bratele mele,lasandu-I capul sa cada pe umarul meu.Am cuprins-o de talie tinand-o strans,dar buzele sale delicate nu se mai miscau..ii auzeam inima batand din ce in ce mai incet,iar pieptul nu se mai misca…'

Comments & Reviews (12)

Login or Facebook Sign in with Twitter


library_icon_grey.png Add share_icon_grey.png Share

Who's Reading

Recommended