Capitolul 6

122 11 4
                                    

Capitolul 6

Celia POV.

Invartind pixul pe biroul gol, rotindu-l de nenumarate ori, acesta cade brusc pe jos, intrerupandu-i jocul cu papusi Deliei. Imi iau pixul de langa Lola si in momentul in care mai arunc un ochi pe caietul de matematica imi dau seama ca n-am sa pot face in veci problemele date. Ma rotesc cu scaunul de cateva ori si ametind complet, insa simt durerea ce-mi domina capul de alaltaieri, acea durere ce pulseaza si nu dispare nici o secunda. In timp ce Delia se ridica de pe covorul de la mine din camera ii simt mainile traversandu-mi parul negru si in momentul in care o prind in brate, aceasta se lasa stransa si saltata la aceasi inaltime cu mine.

- Nu mai mergi la scoala? intreaba Delia pe un ton atat de inocent incat nu-mi permit s-o mint.

- Nu, am racit si nu merg toata saptamana, spun in timp ce Delia ma priveste curioasa si intorc capul catre fereastra muscandu-mi buza infierioara pana la sange. De ce trebuie mereu sa ma priveasca astfel? De ce trebuie sa-si inalte de fiecare data ochii aceia si sa ma intimideze mai mult decat o face atunci cand nu ma priveste? Inghitand in sec, ii strang mainile intre ale mele si dau sa-i vorbesc insa mi-o ia inainte.

- Nu-ti curge nasul, remarca aceasta si isi lasa degetul aratator sa-mi zdrobeasca nasul de cinci ori mai mare decat al sau. De ce minti, Celia? Parca nu-ti placea minciuna si ma impingeai si pe mine sa nu mint. Nu e prima oara cand minti in legatura cu scoala, iar Lana nu se prinde. Esti o sora rea si am sa te spun Lanei care e inca acasa, ma ameninta aceasta prelingandu-se din bratele mele calde.

- Delia, nu! strig catre ea si simt pieptul cum mi se umfla atunci cand ma proptesc in usa si o inchid inainte ca ea sa iasa. Sunt bolnava, am facut temperatura aseara si Lana mi-a spus clar ca nu pot merge la scoala. Nasul imi curge doar atunci cand ies afara si ma intersesctez cu aerul rece, Delia, nimic mai mult. Ma ustura gantul pe deasupra si daca te-as pune sa te uiti prin gatul meu, probabil ai vedea ca am facut rosu in gat.

Delia sta cateva secunde si ma priveste de parca ar vrea sa ma atace cu acei ochii furiori si inecati usor in cateva lacrimi ce i se preling pe obrajii rumeniti. Chiar daca acesta nu este motivul real, o las pe Delia sa fuga si sa ma parasca Lanei cat mai poate. Aceasta iese din camera ca dintr-o pusca si atunci cand ma asez pe pat, analizez adevaratul motiv. Stau acasa in primul rand pentru a o proteja pe Delia de vampiri, caci odata ce Alexander a fost mancat de acei coltosi sunt sigura ca mai urmeaza inca o victima apropriata mie. Nu vreau ca Delia sa fie urmatoarea, nu vreau sa treaca prin aceste traume inca necunoscute de ea si de mine.

Al doilea motiv ar fii bazat pe frica mea nerusinata. Da, mi-e frica! Mi-e foarte frica de vampirul care a atacat un om in cimitir si apoi a venit la mine si la Alexander, chiar daca nu si-a aratat coltii proaspeti patati cu sangele cald si dulce, furat de la o fiinta umana. Dar de visele mele? Mai bine spus cosmarurile mele nesfarsite, de ele ce sa mai spun? De ce sunt atat de fricoasa? Trebuie sa infrunt toate acestea! Si nu ma refer la faptul sa ies pe usa si sa ma ofer vampirilor ca si cina in seara asta, doar ca trebuie sa fiu puternica si s-o protejez pe Delia de tot ce-i mai rau asa cum i-am promis mamei la despartire.

Cu ambele maini in jurul taliei ma ridic de pe pat si ma indrept catre hol unde o vad pe Delia sprijinindu-se de scara batrana. Observ cum plange si cum isi freaca ochii chinuiti de-o usturime cumplita si in momentul in care-i arunc un zambet aceasta vine in dreptul meu si imi strange talia, facandu-ma sa-mi indrept spatele si asa incordat. Ii mangai parul cret si muscandu-mi buza de curiozitate o intreb ce s-a intamplat cand a fost la Lana si i-a spus ca lipsesc de la scoala pe motive false.

- Nu i-am spus, Celia, zice aceasta in cele din urma si observ ca ochii ei devin mici si sopteste din ce in ce mai mult. Eu stiu ca nu esti racita, dar secretul ramane intre noi si iti promit ca n-am s-o las pe Lana sa vada prin tine aceasta minciuna. Te voi proteja, spune aceasta fixandu-ma cu privirea somnoroasa si ii sarut fruntea fierbinte imediat ce buzele sale se strang intr-un zambet cald, dar scurt.

Scrisori pătate de sânge: Casa lui HadesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum