Ei bine, am mai postat inca un capitol. Nu e cine stie ce, dar este continuarea capitolului 6.
Eu sper sa va placa si lectura placuta.
*scuzati greselile* :D
7. Furie si ura
Gheata.
Gheata ce-mi aluneca pe trup.
Gheata ce-mi ardea sufletul.
Gheata ce-mi intuneca mintea si-mi slabeste ratiunea.
Aceeasi gheata care imi ia mintile.
Aceeasi gheata care se joaca cu inima mea.
Gheata ce apartine acelui diavol.
Diavolul meu personal, cel ce imi aduce aminte ca lumea nu
e ceea ce pare. Cel ce nu imi da voie sa uit ca am o lupta de dus cu ceea ce ma inconjoara.
Dar mai ales, cel ce-mi aduce aminte de lupta cu mine, cu cea de mult apusa.
Un suspin mi-a scapat printre buze.
Gheata e si mai fierbinte. Ma arde, ma devoreaza, ma omoara... ma inebuneste.
Suave soapte se zbat in camera.
Mangaieri imi dezmiarda trupul.
Sarutari mi-l adora.
Buze fierbinti doar in inchipuire se plimba peste abdomenul meu, facandu-si drum cand in sus, cand in jos.
Dinti ascutiti imi zgarie pielea, apoi o strapung.
Sange dulce se prelinge pe sanii mei, iar el nu face nimic.
Trebuie sa opresc asta, dar simt ca nu pot. Sunt prea slaba, iar el prea puternic si doritor.
Doar daca as putea, daca as gasi un motiv sa-i rezist...
"-Sabrina!"
Daca as putea...
"-Sabrina!"
Cui as putea sa cer ajutor cand acest diavol inseamna totul pentru mine, dar in acelasi timp nimic.
"-Sabrina!"
Focul din mine creste, mocneste si arde. Arde de dorinta de a-l avea si de a-l ucide.
"-Sabrina!"
Vreau sa inceteze, sa-mi dea drumul, sa nu se mai apropie de mine, dar vreau sa nu plece.
Il vreau departe, dar destul de aproape pentru a-l putea atinge.
Ce se intampla cu mine? Eu nu eram asa inainte. Asta nu sunt eu! Asta nu e Sabrina! Trebuie sa ma regasesc, dar cum? Cum as putea sa-i rezist? Cum as putea fi indiferenta acestor sentimente ce ma consuma? Cum as putea sa-i fiu indiferenta lui?
"-Sabrina!"
O voce de inger ma striga.
Cunosc aceasta voce.
Este vocea celei care-mi canta cand eram mica, vocea care-mi lipseste cel mai mult pe lume... vocea mamei!
Lacrimi mi-au inundat ochii inchisi; lacrimi de suferinta, lacrimi de singuratate.
"-Sabrina!"
Vocea era din ce in ce mai aproape si mai puternica.
"-Sabrina, iubita mea!"
Ma striga stins, cu durere si regret.
Un chip alb mi-a aparut in spatele ochilor. Chipul Catalinei, chipul unui suflet rapus de blestemul meu.
CITEȘTI
Hunter-Vanatoarea (COMPLET)
RomanceSabrina, un hunter, il intalneste intr-o noapte pe misteriosul si irezistibilul Daniel. Seducatorul vampir aduce cu el mistere parca venite din iad si doar Sabrina le poate pune capat. Dar daca lumea nu e plina doar de ceea ce vede ea? Daca e plina...
