Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
Camil Petrescu
1. Despre autor:
Teoretician al "noului roman", Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua structura a operei si un nou stil. Problematica fundamentala a operei lui Camil Petrescu fiind o problematica a cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligentei: spirite lucide, neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului.
2. Creatii ale autorului:
De-a lungul vietii, Camil Pettrescu a realizat diversitate de opera literare, printer care se numara: "Jocul ielelor", "Suflete tari", "Act venetian" (dramaturgie), "Patul lui Procust" (romane).
3. Incadrarea operei:
In "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", Camil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini , care se salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea aomenirii angrenate in tragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.
4. Definirea speciei:
Ca orice roman, "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" este o specie a genului epic, in proza, de dimensiuni mari, cu actiune complexa, cu puternice conflicte si o intriga complicate la care participa numeroase personaje construite modern de Camil Petrescu.
Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele se contureaza direct prin descriere si indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog, monolog interior, introspectie.
5. Tema:
Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca experiente ale cautatorului de absolute.
6. Titlul:
Titlul romanuljui ar putea sugera ratacirea tanarului Stefan Ghiorghidiu prin noaptea incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire.
Cuvantul "noapte", repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele doua "nopti" sugereaza si doua etape din evolutia protagonistului: iubirea si trazboiul.
7. Perspectiva auctoriala:
Naratorul-personaj, subiectiv si naratiunea la persoana I definesc perspective narativa.
Perspectiva psihologica este realizata prin mijloace de analiza a constiintei, naratorul autodiegenic apeland la dialog, monolog interior, flashback si cuvinte cu valoare de symbol. Toate acestea argumenteaza caracterul subiectiv al romanului.
Modalitatea narativa se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese implicarea acestuia in evenimente, pana la substituirea lui de catre personaj.
Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta temporala a evenimentelor sub forma de flashback si analepsa.
Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real, fontul si un spatiu imaginar inchis, al framantarilor, chinurilor si zbuciumului din constiinta personajului.
8. Rezumat:
Incipitul romanului il reprezinta pe Stefan Ghiorghidiu, potrivit jurnalului de front al acestuia, ca proaspat sublocotenent reservist in primavera anului 1916, contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei.
Romanul incepe printr-o disctutie de la popota, cand Ghiorghidiu adduce in present (timpul subiectiv) experienta erotica, pe care o noteaza in jurnalul de campanie: "Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala".
