Jason nu vedea ce văd eu, el nu vedea un cadavru pe jumătate descompus venind spre noi, avea degetele încleștate , foarte puțin păr iar ochii încă se vedeau puțin , deci măcar avea ochi . Nu cred că avea mai mult de 1 săptămână de la moartea lui.
Lilith : Aaaaah !!! Pleacă de aici ! Monstru umblător !
Jason : Monstru umblător ?
Lilith : Nu râde ! Uită-te , vine spre noi
Jason : Eu nu văd nimic.
Am început să plâng și tot țipam . Jason se uita la mine ca la o nebună , îmi era rușine de el. Cadavrul se apropia din ce în ce mai mult de mine, era atât de urât nici măcar nu știu să îl descriu. Cât eu mă panicam și îmi trăgeam picioarele cât mai aproape de mine ca să nu ajungă mortul ăla la mine, Jason mă ia de mână și îmi spune:
Jason : Ascultă-mă, trebuie să te calmezi. Tu l-ai chemat ..
Lilith : Ce !? Cum să chem eu asta?!
Jason : Calmează-te, gândește-te că îl trimiți într-un loc frumos . Imaginează-ți cum pleacă departe de tine,în altă lume.
Făceam cum spune Jason fără să mă mai uit daca cadavrul era acolo. Chiar mergea, încet încet simțeam cum pleacă , cum se îndepărtează de lumea noastră . Imi deschid ochii. Mă uit în jur și îl văd pe Jason cum îmi zâmbea cu jumate de gură . Îmi întorc privirea către cadavru și încă era acolo, de data asta nu se mai mișca, nu i se mai auzeau oasele târâindu-se pe gresie.
Jason : Gata, ai văzut ? S-a dus.
Lilith : D-d-a...dar atunci de ce stă încă lângă mine?
Jason : Încă e aici?
Lilith : D-d-a..Hai să mergem din camera asta.
Jason : Mai stăm puțin, imediat se întunecă de tot. Ai răbdare.
Lilith : Mda, ce usor e pentru tine, măcar tu nu stai lângă o chestie urât mirositoare si moartă.
Jason : Am stat lângă chestii mai urâte decât ăsta.
Lilith : Măcar hai să mergem lângă celălalt perete.
Jason s-a ridicat primul în picioare și a mers pe partea cealaltă a camerei . Vroiam să merg în drept cu el dar ceva era pe jos, ceva slinos care mă încetinea .
Lilith : Ce e pe jos?
Jason : Bomboane.
Lilith : Serios, uită-te...e ceva ciudat.
Jason : E cam întuneric..
Bine, trecem peste "chestia" aia și ne așezăm pe jos. Îmi era atât de foame încât cred că aș mânca orice. Scot o bomboană din buzunarul meu și îi întind una spre Jason.
Jason : Mersi
Lilith : Cuplăcere.
Jason : Da' tu câte bomboane ai în buzunarul ăla ?
Lilith : Destule pentru a ne amăgi stomacele.
Amândoi am zâmbit unul la celălat si chiar dacă debea îi vedeam fața , simțeam că se uita la mine. Trece aproximativ o oră iar noi debea am scos două cuvinte.
Jason : Haide , să mergem .
Fără să mai zic nimic, mă ridic și merg înainte.
Jason : Ăăm , Lilith ?
Lilith : Da?
Jason : Ușa e pe aici .
Lilith : Ah da, știam .
Jason : Siguur.
Râdem amândoi de prostia mea . Ei bine, măcar suntem veseli înainte ca ăștia să ne disece ca pe broaște. Iesim pe ușă amândoi , mergem câțiva pași în față iar Jason se oprește brusc, își ridică ușor capul și stă nemișcat.
Lilith : Jason..? Esti bine?
Jason : Șhhtt
Lilith : Ce e ? Ce auzi?
Jason : TACI PUTIN !
Ce mă enerva când ridica tonul la mine, da' cine sunt eu să se răstească la mine? Mă i-au si plec înainte lăsându-l puțin în urmă. Sincer mă cam speria , deja îmi făceam scenarii cum vin îngrijitoarele alea pe noi.. Într-o fracțiune de secundă simt cum vine un aer rece spre mine, întorc capul iar lângă mine mergea Jason.
Lilith : Cum m-ai ajuns așa repede?
Jason : Am fugit.
Mda, era clar că nu a fugit. În fine, ne continuăm drumul pe acel hol îngust iar dintr-o dată se deschide o ușă de fier în spatele nostru . Fugim repede amândoi și ne băgăm în camera de lângă. Nu se aude nimic pe hol,stăm vreo 2 minute iar apoi Jason se duce la ușă să verifice.
Jason : Rămâi aici.
Lilith : Bine.
Camera acea părea un fel de depozit mai mult, erau mai multe obiecte acoperite cu cearșafuri gri și verzi. Trec cateva secunde și văd că Jason nu mai vine. Oh Doamne ! Dacă a pățit ceva? Dacă l-au prins nenorociții ăia!? Merg repede până la ușă și îmi asum riscul . Înainte să deschid ușa stau puțin și mă gândesc dacă să risc , adică eu aveam totuși ceva de făcut, să îmi salvez sora nu să umblu după baieți. Pe de altă parte mă gândesc că și el ar fi făcut la fel..adică și el m-a ajutat să îl trimit pe mortul ăla în lumea lui. Fără a mai sta pe gânduri , deschid ușor ușa.
În dreapta aveți un desen cu mine și cu Jason în camera aceea, când a venit cadavrul la noi.
