Coperta: IOANA CONSTANTINESCU
Redactor: DIANA CRUPENSCHI Redactor artistic: VASILE SOCOLIUC
PASCAL QUIGNARD
Le Sexe et l 'effroi © Editions Gallimard, 1994
Toate drepturile asupra acestei versiuni
aparcin Editurii UNIVERS 79739 Bucure_ti, Piaca Presei Libere nr. 1.
Pascal Quignard
SEXUL ^I SPAIMA
în române_te de NICOLAE ILIESCU Prefac de DINU FLMÂND
editura univers
Bucure_ti, 2000





ISBN 973-34-0707-0
PREFAbA UNGHIUL MORT AL PRIVIRII
Iat o carte fascinant! Ea reface treptat o întreag lume, atingând _i în noi ceva profund, esencial, _i încearc s ne inicieze în misterele unei societci umane demult apuse, ghidându-ne în lectura imaginilor dezgropate de sub lava Vezuviului, pentru ca noi în_ine s ne «fabri-cm non-vizibilul». Cine s-_i imagineze c btio_ii romani erau atât de complicaci? Cum s deduci complexitatea tabuurilor ce rânduiau viaca de zi cu zi, cu dou milenii în urm, la Pompei, dar probabil c _i la Alba Iulia, la Roma, îns _i în îndeprtata Phocea, dac nu ai câteva din cheile de interpretare etalate de inspiracia exoteric a scriitorului francez Pascal Quignard! Generacii întregi de dascli de latin dedaci la plcerile erudiciei solitare vor fi ascuns pe ultimul raft fragmente de satura, frânturi din linilujul colorat al lui Marcial, Iuvenal _i alcii; a_a cum pân nu demult muzeele _i cabinetele de antichitci disimulau amuletele falice, vase grece_ti cu desene erotice, Satiri _i Priapi indubitabili. în parantez fie spus, aceea_i pudibonderie îi stimula dubios _i pe semidoccii autohtoni (cei care fabricaser pentru folosul cântecelor patriotarde coitul istoric dintre Traian _i Decebal, sau imaginaser lubrice hârjoane de legionari _i cosânzene dace pe plaiurile viitor mioritice).
Iat îns acest insolit eseu care ne plonjeaz direct în misterele unui trecut din care se prelunge_te toat civilizacia european _i occidental în general. Orice mister este o încpere cu dou u_i; una d spre sexualitate, iar cealalt spre lumea morcilor. Misterul domne_te peste partea imers a viecii de zi cu zi _i ascult de legile oculte ale mitului. Au iluzia c ajung la o anumit familiaritate cu misterul, c se simt mâi pucini agresaci de necunoscut numai cei iniciaci, «misticii». Dar cercul iniciacilor a fost dintotdeauna mic _i greu accesibil, iar
6 Sexul _i spaima
secretul riturilor de iniciere a fost pzit în general cu sfincenie (nu _tim mai nimic despre concinutul misterelor de la Eleusis). în marea noastr majoritate, suntem ni_te ne-iniciaci frustraci, deci cu atât mai curio_i s ridicm vlurile interdicciei pentru a vedea cu coada ochiului ce se petrece în odile de tain. Nu ne -ajunge s _tim ce gândeau Platon sau Cicero, suntem curio_i s aflm _i ce anume îi speria, îi îngrozea, _i cum fceau ei fac interdicciilor. Ne-ar plcea s _tim mai multe _i despre peisajele care le-au însocit viaca, s-i plasm, pe ei _i pe contemporanii lor, în mediul lor natural, în casele în care au dormit, pe strzile pe care p_eau. Ce noroc, pentru sistemul nostru de reprezentare, c lava Vezuviului a conservat cochilia acelui spaciu vital unde viaca a fost curmat brusc! Cât de stimulatoare sunt acele imagini ce ajut imaginacia s cltoreasc în timp! Iat de ce frescele din Pompei, Oplontis, Herculanum sau Stabia, cele dintâi dezgropate înc din secolul al XVIII-lea, i-au uluit pe cei care le vedeau pentru prima dat dup fatidica erupcie din 24 august 79. Ne putem imagina excitacia celor care dezgropau de sub lav cele dintâi fotografii cre-pusculare ale unei societci ce prea c revine din infern, oferindu-ne nu doar negativul formelor ei, dar, uneori, _i splendoarea imaginii. Ai zice c suntem ni_te «plci fotografice» pe care s-au fixat peisaje, personaje, cldiri, fructe, animale, psri din dispruta Atlantida. Fo-cul lavei a atacat pe alocuri culorile sau a _ters scene întregi din compoziciile mai ample. Dar cu atât mai tulburtoare sunt intervenciile magmei: verdele - ca de ap a înecacilor - din unele peisaje, griul calcinat pe care evolueaz vagi siluete de o inconsistenc aerian, geometria suspendat a unor poduri, haloul metafizic al unor portice absorbite de culoarea ocr a opacitcii.
Sunt tot atâtea proieccii de «dincolo». Iar eseul lui Pascal Quignard ne ajut s încelegem c avem în fac _i o recea întreag de situacii simbolice. Sigur c fiecare fragment luat în parte este _i o frântur din viaca cotidian a vremii. îns frescele de la vilele lene_ei aristocracii ce petrecea pe atunci zile tihnite în umbra Vezuviului erau concepute mai cu seam ca adevrate «antologii» de scene mitologice sau rituale. Un limbaj codificat, abstract, o suit de scene al cror punct de fug sugera c totul î_i are originea în bestialitatea sexual primar, cea care asigur fertilitate a, viaca Personajele hieratice -unele de o deosebit suavitate, majoritatea îns aruncând priviri în care se cite_te stupoare, nelini_te, spaim sau complice participare la un ritual misterios - nu fuseser pictate pe perecii acelor vile doar ca