Capitolul 5 - Ingerul Pazitor

9.2K 572 64
                                    

M-am trezit cu o durere de cap ingrozitoare.

Nu mai beau, nu mai beau, in viata mea!

Na, ca asa iti trebuie daca ai vrut sa petreci la clubul ala.  Ca ai vrut sa te imbeti. Ca veni vorba de club, am avut cel mai groaznic cosmar. Cum ca eu chiar eram mireasa lui frankenbutt - Nathaniel, fiul diavolului, stiti voi care, parintii mei isi vandusera de adevaratelea sufletele lor, diavolului, si ca disparusera de acasa, Daniel era inger si putea citi gandurile, iar mie imi crescusera aripi rosii, pe spate.

O da, sa mai bei in halul asta, fato...

Am dat sa ma ridic din pat, dar ceva ma tinea in loc.

Vad ca era un brat.

Un brat?

O doamne sper ca nu sunt ca tipele alea care se trezesc dupa o betie zdravana in pat cu nu stiu ce tip...

Te rog, Doamne...

Asa ca imi ridic ochii, incet si observ ca de fapt sunt in camera mea, am hainele pe mine - pffew ce bineee - iar bratul care ma tine lipita de pat si de un corp solid si cald, apartinea cuiva familiar... Ii intalnesc ochii aia caprui care ma fac intotdeauna sa ma topesc. Dar, daca ma uit mai bine, sunt mai degraba aurii.

Daniel nu a stat niciodata asa de aprope de mine incat sa ii admir ochii. Si acum ma priveau cu atata compasiune si DRAGOSTE?

Ochii lui Daniel aratau DRAGOSTE?

Pentru cine?

Asa ca, ma uit in spatele meu, ca un copil copac ce sunt.

Si ma intorc inapoi cu privirea.

Daniel ZAMBEA, de parca stia ce gandeam, de parca imi citea gandurile, hmmm, oare de ce pare cunoscut? Bineinteles in mintea mea discursul de mai sus era cu 3 tonuri mai sus decat trebuia.

- Aaaaah, mai incet, te rog, imi distrugi timpanele! Sau ma rog... mintea, spune Daniel.

- Huh, ce timpane? Ce minte? Nu am zis nimic! doar am gandit

Si el nu avea cum sa stie pentru ca el nu-

- IMI CITESTI GANDURILE! il acuz eu.

El ramane nemiscat.

- Daniel, spune-mi te rog ca tot ce s-a intamplat ieri a fost, de fapt un vis urat si nimic mai mult...

- Uhm, se balbaie Daniel si se incrunta.

Se ridic pentru a ma privi mai de aproape. Ma mangaie incet si ofteaza.

- Sunt doar mahmura, creierul meu inca nu functioneaza bine.. Ma rog ai inteles esentialul, asa ca spune-mi ca este doar o chestie din cauza alcolului.

Daniel imi apuca mainile si le saruta.

- Nu te pot minti, Crystal, stii asta!

- DANIEL, nu... nu... nu..., ii spun eu printre plansete.

Trebuia sa fie un vis. Dar dupa privirea lui...

- Shhh, te rog nu mai plange. E ok, shh. Sunt alaturi de tine. Iti promit ca nu te voi lasa singura... Iti promit.

Imi sterg lacrimile odata ce ma calmez si imi suflu nasul.

Ma uit apoi la el si ma incrunt.

- Daniel... pot sa te rog ceva?

- Orice, imi spune el sincer.

- Poti sa nu mai imi citesti gandurile? Prefer sa am macar asta... intimitate.

Mireasa din Iad (vol. 1) INGERI SI DEMONIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum