O veverita

spinner.gif

     Este dimineata.

     La o margine de padure, din scorbura unui copac ies 2 ochisori negri si adanci, acompaniati de 2 urechi ascutite si lunguiete plus un botic umed. Micile boabe de piper scruteaza orizontul in cautarea a ceva. Totusi, urechile descopera acel ceva. La cativa  metri distanta, zgomotele unei metropole aglomerate isi incep rutina zilnica. Jaluzele se dau la o parte ca la un semnal si dau voie luminii sa patrunda in camerele intunecate dupa o noapte linistitoae de somn. Geamurile se deschid pentru a permite aerului proaspat sa destinda asternuturile. Totusi, aerul nu este chiar proaspat. Masinile si uzinele au si ele contributia lor la mirosul greu si sufocant ce tine locul mirosului aerului curat al padurii din apropiere.

     La vederea acestui lucru, animalutul ce este o veverita, se incrunta. Cu 2 ani in urma, nici vorba de asa ceva. Ea se trezea cand era sa se trezeasca si isi incepea linistita o noua zi. Dar, de cand aria metropolitan si aglomerata s-a extins, acestea au devenit doar amintiri ale unor vremuri frumoase si de mult pierdute‚ĶDaca asa ceva e posibil, veverita a oftat. Un oftat prelung, trist si melancolic ce aduna in el tot fumul si praful orasului. Si-a pus coada pe umeri, ca o haina, pentru a se apara de capriciile anotimpului ce castigase lupta anuala. Victoria lui schimba cromatica peisajului si retragea vietuitoarele in cuiburi. Totusi, mica noastra faptura se pregatise din timp. Cu alimente pe saturate ascunse pe undeva prin pamant, pe ea o speriau doar acei oameni care au inceput sa gesticuleze agitati si sa se agite in jurul trunchiului casei ei. Nu stia ce sa faca, dar instinctul ii spunea ca ceva nu e bine. Si-a dat seama care si cat de grava e problema cand a auzit un individ tipand si a vazut un copac vecin prabusindu-s-e cu mult zgomot. In fata acestui spectacol terifiant, animalutul a incremenit. A auzit un zgomot venind de la baza copacului ei.

     Apoi, acesta a cazut.

     De atunci, veverita a fost nevoita sa schimba copacii cam de 2 ori pe luna. Oamenii nu mai incetau sa taie, iar mutarile afectau serios metabolismul prietenei noastre imblanite. Inafara de asta, ea vedea cum terenurile defrisate lasa loc cimentului negru, rece si nefertil. Cum era tot ce mai putea face, veverita si-a luat micuta ei inima in dinti si s-a indreptat cu groaza spre acest nou teritoriu.

     A atras-o mirosul unui lucru mare, negru si plin de lucruri ce miroseau ciudat: o pubela de gunoi. S-a urcat pe ea si a descoperit ceva ce mirosea minunat. A incercat sa-l inghita, dar s-a prabusit aproape imediat pe pamantul ostil.

     Ea a incercat sa manance ''apetisantul'' plastic.  

Comments & Reviews

Login or Facebook Sign in with Twitter
library_icon_grey.png Add share_icon_grey.png Share

Who's Reading

Recommended