Summer Camp

28. Sunt mai penibilă ca Taylor Swift care scrie cântece despre fostii ei.

(comentati la paragrafele care vă plac :D + un mesaj la sfârsit care sper că vă va face să nu mă mai urâți atât de tare)

29. Sunt mai penibilă ca Taylor Swift care scrie cântece despre fostii ei. 

Spuneți-mi că sunt nebună, dar nu există persoane mai nebune decât cele din familia mea. Iar ăsta era un lucru dovedit.

Să-i trezesc pe Lizzie Raiden a fost o adevărată provocare. Pot spune că a fost destul de stânjenitor pentru ei, și o tortură pentru mine. Chiar nu plănuiam să-mi trezesc fratele care dormea în același pat cu prietena mea cea mai bună prea curând.

Și să-l găsesc pe Dylan a fost... ușor. Era cu grupul de tocilari în laboratorul lor, sau cum îmi place mie să-l numesc - grota ciudaților.

Când în sfârșit ne-am strâns cu toții și ne-am pregătit de plecare, elicopterul a sosit, și ne-am urcat cu toții în el. Lizzie și Raiden n-au scos aproape nici un sunet, lăsându-i pe Kyle și Dylan să râdă în continuare. Când Kyle i-a împărtășit și lui Dylan secretul, era atât de șocat încât pilotul a crezut că i-a cedat inima și voia să aterizeze de urgență.

- Glumiți, nu? i-a întrebat Dylan.

Lizzie și Raiden au făcut schimb de priviri stânjeniți, după care ea și-a întors privirea către fereastră în timp ce Raiden s-a decis în sfârșit să spună ceva:

- Nu e ca și cum suntem rude, ne-a explicat el.

Nu a durat mult până am ajuns în Los Angeles. Am admirat frumusețea orașului de de-asupra și am simțit niște fiori în stomac. Locul ăsta arăta fantastic de-aici, și atât de plin de viață. Uneori îi invidiam pe cei care au avut șansa să locuiască aici, inclusiv pe Kyle. Locul ăsta este teribil de libertin față de bătrâna Anglia, unde avem zeci de reguli stupide și școli plictisitoare, unde trebuie să porți uniformă. După spusele lui Kyle, locul ăsta era magic noaptea, și avusese dreptate. În seara în care am mers la acel club m-am distrat mai bine ca oricând, și asta pentru că aici toată lumea face ce-și dorește fără să fie judecat. Cu toții sunt ciudați, dar asta îi face mai speciali decât restul.

În schimb, în Anglia nici n-ai voie să intri în baruri dacă ești minor, și nu ai voie să stai în pub-uri după ora 5 fără părinți, lucru ce mi se pare stupid și prostesc.

Oh, să nu mai menționez că minorii n-au voie să umble pe străzi neînsoțiți mai târziu de ora zece - un alt lucru stupid. 

Trebuie să iubești Anglia și vremea ei de doi bani!

- La ce te gândești? m-a întrebat Kyle, luându-mi mâna într-a sa.

- La faptul că Anglia e plină de reguli în comparație cu California, i-am răspuns eu. Aș vrea să mă mut aici.

- Vrei să spui în tabără? m-a tachinat el. Sunt sigur că te vor primi cu brațele deschise, mai ales Luna.

Mi-am dat ochii peste cap și i-am dat un pumn ușor în umăr.

- Știi bine că nu la asta mă refer! Ar fi o tortură să locuiesc acolo, mai ales cu Lunatica. Uneori am impresia că femeia aia chiar are niste probleme mai grave decât anticipăm noi.

Mi-am întors privirea către fereastră, cufundată în propriile-mi gânduri. Nu, n-aveam nici cea mai vagă idee de ce avea să se întâmple când vom ajunge acolo, dar mă rog să nu fim întâmpinați de vreo mulțime nebună, sau de mama. Mai bine as merge pe jos.